Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
POSESIUNILE OB$TE$TI ALE JÄRANILOR DIN JUD. MURES (1785—1820) 193 a re$edintei (scaunului Mure$), precum $i pentru reparatu! drumurilor $i podurilor". Dar aceasta a inceput sä se epuizeze. Lemnele de foe $i de constructii le cumpärau insä cu tofii71. La rindul lor, iobagii din Vadu relevä: „Comunitatea noasträ are о pädure ob$teascä, din care se repara podurile, se taie porfia cätäneascä §i cea pentru re^edinfa scaunului". In continuare informeazä cä au mai avut douä parcele de pädure, pe care le-au zälogit insä, impreunä cu un final ob$tesc, fara a le putea recupera pinä la data efectuärii conscripfiei72. Deci, in afarä de comasarea favorizatä de legite silvice, la diminuarea pädurilor comunitäfilor säte$ti au contribuit ?i zälogirile impuse de indeplimrea unor sarcini extraordinäre fafä de stat. О conscripfie din 1806 a mo$iilor familiei grofilor Teleki din Satulung confine о plingere, din care reiese cä, in jurul anului 1800, nemedül Hegyesi Elek a imprumutat iobugilor din Reghin suma de 140 florini pentru a face faja cheltuielilor prilejuite de comasarea hotarului. In schimbul imprumutului i-au dat ca zálog pädurea ob$teascä numitä „Szőlős csere1'. Cu ocazia con'scripfiei täranii dependenti au deciarat cä se vor strädui sä о räscumpere73. Intr -о situafie nu cu mult diferitä de a comunelor de mai sus se gäseau $i localitäfile: Budiu Mic, Cimpenita, Culpiu, Porumbeni, Vulcan etc. Locuitorii acestor sate trebuiau sä-$i procure cu tofii, pe bani ori pe zile muncä, in intregime sau cea mai mare parte, a tit lemnele de foc, eit ,$i cele de constructii, deoarece pädurile ob^testi le erau aproape epuizate $i nu mai aveau decit 'tufe cu vreascuri $i märäcini. Cei din Cujlpiiu, de piildä, s-au plins, la 1785, cä in urmä cu difiva ani stäpinii, lor au inoetat sä le mai dea lemne pentru edificarea caselor §i acareturiUor. Lemne de foc nu aveau aproape de loc pe hotar $i de aceea obi?nuiau sä le cumpere pe báni din sate'le vecine. Dar ?i acolo pädurile erau aproape epuizate. Pe viitor vor intimpina dificultäfi in asigurarea incälzitului pe timpul iernii chiar $i iobagii grofului Teleki Sámuel, deoarece unica pädure ce le fusese rezervatä era formatä numai din tufe74. ULtimefle sate se apropiau prin dificulitäfile intimpinate de locuitorii lor in aprovizionarea cu lemne de colé din a patra categorie, care nu dispuneau de nici un fei de päduri. Din cea de a patra eategorie fäceau parte aproape toate localitäfile aflate de la Deda in jós de-а lungul luncii Mure$ului, precum §i cvasitotalitatea satelor din a$a-numita „Cimpie a Transilvaniei". Dar $i ín cazul lor, in uncle, sätenii aveau posibilitäti de a-$i cumpara relativ u§or lemne, fie din comunele invecinate, care dispuneau de päduri ob§te$ti sau ailodiale intinse, fie de la pluta$ii ce coborau primävara pe apa Mure§ului. ín altele, greutäfile pe care le intimpinau taranii in asigurarea minimului necesar de material lernnos pentru gospodäriile lor, erau mai difid! de depä$it. Cu prilejul conscriptiilor din 1785 $i 1820 71 Idem, dosar 320. 72 Idem, dosar 349. 73 Arh. Ist. Fii. Acad. Cluj-Napoca, arh. fám. Teleki din Satulung, fase. 50/11. fila 717. 74 L. Moldovan, I. Pop, Conscriptu urbariale mure$ene din 1785 (I), p. 151. X3 — Marisia, vol. IX.
