Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
POSESIUNILE OB$TE$TI ALE JÄRANII.OR DIN JUD. MURES (1785—1820) 187 au arätat Ja 1785 cä in hotarul lor nu cre$tea prea multä trestie. Atit eit exista se impärtea insä in mod egal irutre ei, fiecärui iobag §i jeler revenindu-i anual eite 5—6 legaturi de trestie33. La 1820, täranii dependenti din Hodac nu dau informatii despre modul cum impärteau trestia care cre^tea la marginea „riturilor“ sau pä$unilor, dar relevau cä era „bunä die coperit cä$[i]"39 40. In ucela?i an, cei din Sälcud informeazä conscriptorii cä in hotarul satului lor nu cre?tea trestie, ei numai rogoz, pe care-1 utilizau insä pentru ,,coperi$u ipulaturilor (aeareturilor n.n.)"41. Tot la acoperitul „ipulaturilor" au relatat, Ja 1820, cä utilizau atit trestia, eit §i rogozul pe care le aveau in hotarul lor in cantitäfi destul de reduse $i cei din Bobohalma42. La rindul lor, sätenii din Alberti au spus in acela?i an: „Satu are in douä locuri trestie $i nuiele de rächite"43. Cei din Afinti? au märturisit cä nu aveau trestie, dar dispuneau de un loc cu spini, din care-$i fäceau garduri in jurul ogräzilor44. Spre deosebire de loealitätile de mai sus, in comunele Chirileu $i Culpiu numai unii dintre iobagi aveau pe locurile lor trestie. Suprafata cea mai mare pe care se gäsea trestie era a domnilor de pämint. In Chirileu stäpinii feudali о dädeau uneori sätenilor sä о taie in parte. In schimb, in Culpiu curtile nobiliare о rezervau pentru folosul propriu45. Täranii dependenti din Band s-au plins la 1785 cä un loc mlä$tinos cu trestiis era stäpinit de „domnii proprietari ca alodiu". In hotar exista un al doilea teren mocinlos, unde cre$teau trestii, dar pe acesta 1-au acaparat micii nobili §i secuii liberi „care neadmitind acolo pe altii, 1-au impärtit intre ei“. Pinä la 1820 situatia folosirii trestii§urilor din hotarul localitätii Band nu s-а modificat. De aceea, cu prilejul conscriptiei cziräkyene, reprezentantii iobagilor nici nu le-au mai amintit, intrucit nu mai contau ca posesiune ob?teascä46. La 1785 §i 1820 au mai fost conscrise trestii§uri $i in comunele Lechincioara, Lechinfa de Mure$, Hari $i Iclandu Mare, dar ca bunuri alodiale. In toate aceste patru sate iobagii aveau totusi acces la eie in mod gratuit. Cu ocazia conscriptiei iozefinisite sätenii din Lechincioara spun in aceastä privinfä urmätoarele: „Trestie create destulä pe hotarul nostru; domnii de pämint ne dau $i nouä pentru a ne acoperi casele $i a face foe“47. Declaratiile reprezentantilor färanilor de mai sus reflectä cä indeosebi terenurile cu trestie (§i rogoz, de$i nu aveau о prea mare importanfä economicä, constituiau posesiuni ob^te^ti numai in unele locali-39 L. Moldovan, I. Pop, Conscripta urbariale mure?ene (II), p. 192. 40 Arh. Stat. R.P.U. Budapesta, F. 52, dosar cu actele conscriptiei cziräkyene efectuatä in Hodac. 41 Idem, dosar — satui Sälcud. 42 Idem, dosar — satui Bobohalma. 43 Arh. Stet. Tg. Mure$, fond conscriptii urbariale, dosar 527. 44 Arh. Stat. R.P.U. Budapesta, F. 52, dosar cu actele conscriptiei cziräkyene efectuatä in Atinti$. 45 Idem, actele conscriptiei cziräkyene din Chirileu; L. Moldovan, I. Pop, Conscriptu urbariale muresene (I), p. 152. 46 Ibidem; Arh. Stat. Tg. Mure?, fond conscriptii urbariale, dosar 319. 47 L. Moldovan, I. Pop, Conscriptii urbariale muresene (II), p. 208.
