Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
POSESIUNILE OB$TE$TI ALE TÁRÁN [LOR DIN JUD. MURES (1785—1820) 177 al ora?ului Tirnäveni) fac о declara(ie, ce poate fi considerata edificatoare pentru suiplusul de ima? de care dispuneau: „Pä?une de vite de chilin (separat n.n.) nu avem, färä in hotarul cel hodinitor (sola läsatä anual ogor n.n.) pasc marhalé (vitele n.n.), in care atita iarbä sä face de cite on darab rupem, ?i la sträini pe ban! vindem, care báni pe suc?egu (necesitatea n.n.) ?i cheltuielile satului am ?ucuit (destinat n.n.)"7. Declarafia confirma cä banii provenifi din inchirierea anualä a unei par(i a pa?unii ob?te?ti unor solicitatori din alte localitäti, se utiiizau la intregirea bugetului comunitätii. In categoria comunelor care dispuneau de pä?uni indestulätoare pot fi incadrate ?i acelea ce nu primeau animale 'la pa?unat pe timpul verii din alte localitäti, dar n'ici nu erau nevoite sä le trimitä pe ale lor ín satele invecinate. Din relatärile reprezentantilor iobagilor reiese, cä íntre 1785—1820 se gaseau intr-o astfel de situate: Lechinta de Műre?, Petea, More?ti, Oroi, Bärde§ti, Budiu Mic, Remetea, Nazna, Säu$a (scaunul Mure?), Herghelia, Cornätel, Criste?ti, $apartoc, Dumitre$ti, Fintinele, Isla, Mätrici, Cu?telnic, Idiciu (comitatui Tirnava); Vaidacuta, Bernadea, Cäpilna de Jos, Iernut, $äu?a (comitatui Tirnava), Orosia, Siniacob, Atinti?, Heria, Botez, Cecalaca, Ózd, I?tihaza, Bichi?, Chimitelnic, Säcalu de Pädure, Lunca Mure?ului, Idicel, Dumbrava, Aluni?, Brincovene?ti, Deleni (de lingä Reghin), Maiore?ti, Singer, Habic, Ilioara, Mura Micä, Iara de Mure?, Dumbrävioara, Grebeni?u de Címpie, Papiu Ilarian, Iclänzel, Iclandu Maré, Deda, Gheja, Petrilaca (de lingä Ludu?), Ludu?u de Mure?, Bogata de Mure?, Däte?eni, Chefani, Lunca, Mihai Viteazu, Mureni, Vinätori ?i altele. Multe din aceste eomune obi?nuiau sä rezerve о parte din pä?une pentru boii de jug, la fel ca ?i cei din Riciu. De pildä, cei din Chinci? subliniäzä ín acest sens la 1820: „Continit de bői avem chilin tocma diestul; färä aceasta avem ?i pe sama vacilor pä?une, unde urnblä vitele ?i oile"8. Interesant rämine faptul cä in unele din satele de mai sus, printre care Bärde?ti, Budiu Mic, Címpenifa ?i Remetea, täranii au precizat in 1785, cä de?i dispuneau de pä?uni reduse ca suprafafä, totu?i le consider au sufiiciente. О precizare asemänätoare au facut la 1820 ?i cei din Dumitre?ti. Ea are urmätoarea formulare: ,,Pä?uni avem pufine; totu?i ajung pentru vitele noastre, astfel cä nu-i nevoie sä mergem ín alte hotare"9. Aläturi de comunele de mai sus, cu ocazia conscriptiilor din 1785 ?i 1820 au fost consemnate ?i altele, in care pä?unea se considera indestulätoare, intrucit se completa: cu pärfile de hotar läsate anual ogor pentru a se odihni in cadrul asolamentelor bienale ?i trienale; cu fináléié, primävara, pinä la 23 aprilie, cind erau oprite, ?i apói vara dupä ce se coseau; cu miri?tile ivite dupä seceri?,- cu poienile din päduri ?i cu ima?uri!le din munfi etc. In aceastä categorie au fost conscrise: Bandu de Cimpie, Ceua?u de Cimpie, Dämieni, Valea, Porumbeni, Surda, Búza, 7 Idem, dosar — satui Bozia$. 8 Idem, dosar — satui Chinci?. 9 Arh. St. Tg. Mure?, fond conscriptii urbariale, dosar 329. 12 — Marisia, vol. IX.
