Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
CON SCRIPT IA MILITARÄ DIN VARA ANULUI 1784 163 Din Sintioana Säseascä (azi inglobatä in ora?ul Dumbraveni) se dezbate in fata Tablei continue de la finea lunii august piingerea iobagului Molnár Francisc, redactatä in a?a fel inéit sä mu fie susceptibil de pedeapsä pentru indräzneala de а о fi fäcut. El cere ajutorul comitatului pentru ca grelele sarcini iobäge$ti impuse de stäpinul feudal sä fie reduse, fiindcä pentru neindeplinirea lor satui a mai fost admonestat ?i inainte. Rezultä insä cä, cu toate aceste admonestäri, ei refuzä ?i acum sä mai presteze robotele $i sä dea dijmele cuvenite, motiv pentru care prin raportul oficialului Kakutsi Sándor se cere far Tabla Comitatului aprobä obligarea cu forfa la slujbe a celor räzvrätiti. Celor mai recalcitranti fi se aplicä $i pedepse corporale.45 Räzvrätirea iobägimii de pe domeniul comitetului suprem Bethlen Pál din Bahnea de la sfir$itul lunii mai din satele Lasläu Mare, $oimu$ $i Odrihei revine in prima deoadä a lunii septembrie, imbräti?ind de aceastä datä formä agitatiilor satelor ce luau drumul Alba Iuliei spre a se inscrie ca gräniceri $i a primi arme. Astfel potrivit stirilor cuprinse in raportul asesoruluü jurat Andrási Antal, trimis Tablei continue a comitatului, la 13 septembrie 1784, rezultä cä, din ordinal vieecomitelui Szüts Albert al cercului de sms al comitatului, a intreprins cercetari in Odrihei, pentru a staibili, in ce mäsurä Suciu loan (Szöcs Iuvon) $i Cenghel Gheorghe (Czengel György), recent intemnitati, au fost sau nu frunta$i ín ridicarea färänimii acum räzvrätitä.46 In acest scop au chemat la Tirnäveni pe Zälog Vasile jodele sätesc din Odrihei, pe gornicii Laslo Mihäilä, Cioca Mihäilä $i Färcas Gligor tofi din Odrihei, care sub prestare de jurämint au relatat decurgerea evenimentelor legate de conscriptia mihtarä. S-а stabilit astfei cä in ziua de Sintä Märia Mare í( 15 august), din indemnul celor din Suplae, s-au adunat §i locuitorii din Odrihei ispre a se sfätui in privinta plecärii satului sau a delegatilor lui la Alba Iulia, spre a primi arme $i a deveni gräniceri. Adunarea s-а finut färä incuviintarea judelui sätesc, de vreme ce acesta, sosind la fata locului $i intrebinidu-i cä ce vor? Vor sä piece la Alba Iulia dupä arme? Suciu loan si Cenghel Gheorghe au strigat cä ,,... desigur cä pleacä! Dimineafä se pregätesc $i cu totii pornesc".47 Intr-un moment de $oväire, unii dintre säteni, din spirit de precaufie, au inceput sä se retragä din muftimé. Spre a nu se risipi intreaga ob$te Suiciu loan „. ..s-а pornit printre säteni cu astfei de cuvinte: cei ce vor sä tinä cu satui, cu totii sä vinä sä dea mina cu el. Majoritatea sätenilor i-au §i dat-o".48 Strätificarea socialä a iobägimii inceputä in deceniile anterioare s-а vádit $i aid, fiindcä potrivit intereselor §i a funotiei de jude sätesc sau gornic prin care cifiva se deosebeau de majoritatea ob$tii, acentia s-au retras, nu imsä färä a avertiza pe initiatori. Gornieul Laslo Mihäilä i-a spus lui Suciu: „ ... Auzi Iuoane, dar tu nu e?fi iobag e$ti jelerul domnului tau, nici nu simti prestäiile, de ce te amesteci in acest luciu? 45 Ibidem, poz. 1447. 46 Ibidem. 47 Ibidem. 48 Ibidem 11*
