Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

II. Istorie

CONSCRIPTIA MILITARA DIN VARA ANULUI 1784

159

Unul din oamenii de represiune aflat in casa primaralui ie$ind in acest timp afarä cu о flintä $i väzindu-1 cei doi fläcäi, ace$tia au scos in grabä pe poartä in stradä pe iobagii prin$i, care au fost de indatä ínconjurati de mai multi bärbati cu furci de fier, iar ni$te féméi ajutate de bärbati au täiat fringhiile cu care erau imobilizati ostatecii eliberindu-i, fapt care a facut sä e^ueze plánul stäpinul feudal $i all oamenilor trimi$i de acesta.

Neputind, din cauza spiritului de solidari tale manifestat de räzvrätiti, iSä identifice pe cei care au intrat in ourtea primarului cu furcile de fier, comisia a refimit ín schimb din gura acestora, declarafia cä ... sintem gata mai bine a merge ca soldafi (gräniceri) decit ca slujba$ul comitatului sä scoatä afarä (din sat) pe vreunul din női $i de acum in colo slujba noasträ cátre domnul (de pámint) nu va (mai) fi ca piná acum11.19 20

Cu itoate cä iobagii räzvrätifi din Lasläu Mic nu au deciarat decit in finalul acfiunii de la sfir$itul lunii mai 1784, cä de fapt mobilul revoltei lor este comscriptia militarä, iar in literatura problemei, primul sat care cere sä fie conseris, este Häpria din apropierea Alba Iuliei abia la íneeputul lunii iulie,21 apreciem cä cronolo-gia miseäriior iobäge$ti prilejuite de conscriptie, íncepe de fapt, potrivit $tirilor din raportul susmentionat, prin räzvrätirea celor de aici $i cu douä luni mai devreme decit se cuno$tea.

Oficialitatea comitatului Tirnava, in aproape fiecare din ?edintele ei din luniie august-septembrie 1784, este pusä in situatia de a examina räzvrätirile locale din cutare sau cutare locaiitate.22 Mai ie§ite din comun sint mi§cärile din satele Boian23 §i Lodorman de lingä Media$ §i Sintioana säseascä de lingä Dumbräveni24. Cei din Boian vor sä devinä gräniceri din cauza gravelor maltratäri la care sínt supu$i de administratorul mo$iei feudale25 despre atitudinea cäruia s-au plins §i impäratului Iosif II la 1773, cu prilejul vizitéi in Transilvania.

Mi^carea satelor spre Alba Iulia, centrul unde se fäcea inscrierea ca gräniceri, antreneazä $i a?ezärile de pe cursul inferior al Tirnavei Mid. Intre primele care denunfä iobägia $i pleacä spre Alba Iulia sínt satele Petrisaf, Sinmicläu?, Pänade, Biia ?i Iclod. Gravitatea raporturiior urbariale de aici determinä populafia iobägeascä sä denunfe — spre deosebire de alte a^ezäri, toate componentele iobägiei. Nu mai vor sä fie nid slugii domnilor päminte$ti, nici ai comitatului. Denunfä astfel toate slujbele. Refuzä transporturiie (forspontul), naturaliile $i chiar

19 Ibidem.

20 Ibidem.

21 I. Prodan, op. eil., p. 216.

22 Arh. Stat. Mure?, fond Comitatui Tirnava, Nr. 222, Protocollum politico-oeconomieum mensis augusti, anii 1784 ?i idem, mensis septembris 1784, nr. 223.

23 Ibidem, nr. 223 (sept. 1784), fila 247/a, poz. 1752.

24 Ibidem, poz. 1447.

25 Conflictele comunitätii iobäge?ti din Boian cu administratorul mo?iei (prefectus) Kádár Mózes, cel reclamat §i in anui 1773 impäratului, sint neintrerupte, constituindu-se intr-un indelung purtat proces pinä la moartea acestuia, intimplatä in 1784 (Vezi Arh. Stat. Mure?, Fondul Scaunul Mure?, 904/1773).