Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
160 IO AN RANCA contribufia cätre fisc. О denunfare asemänätoare a slujbelor au fäcut §i iobagii din Sälcud, Bozia? ,?i Idrifaia. Mi$carea satelor dinspre sud-vest, Petrisat, Biia, Sinmiolau$, Panade ?i Iclod spre Alba Iulia a fost comunioatä Tablei continue a comitatului Tirnava de judele suprem nobiliar al cercu'lui de jós Miske Ladislau. Rgzumatul raportului säu insumat in protonodul de $edinfe al oficialitäfii, in lipsa rapoartelor propriu-zise, ne este suficient azi pentru a reconstitui fresca främintärilor care au dus iobägimea din aceste sate la räzmerifa impotriva obligafiilor fafä de stäpinul feudal.26 Acestea, Ja aflarea ?tirii privind inscrierea ca graniceri la Alba Iulia s-au agitat in a$a mäsurä incit au refuzat supunerea atit fafä de domnii de pämint, cit §i fafä de autoritäfi.27 Din memoriul adresat Guberniului Transilvaniei potrivit relatärilor lui Miske Ladislau judele nobiliar al Cercului de Jos de Comitatui Tirnava, rezultä cä iobagii din aceste sate . . s-au adunat $i au hotänt cä ei da cä vreunul lämine $/ nu merge cu ei la intoarcere il aruncä afarä din sat nu-1 mai sufár intre ei.“28 Trei dintre cei care au agitat poporul au fost finufi legafi in temnifa comitatului. Declarafia luaitá cu acest prilej insumeazä de fapt principalele puncte program ale räscoalei lui Horea: domn pämintesc nu mai vor sä slujeascä, intreg hotarul satului sä se impartä intre ei, sä träiaseä in libertatea lor, slujind, cind se cere cu armele $i nici oontributie i(impozite) sä nu pläteascä.29 Judele nobiliar Miske relateazä cä in 23 august 1784, ín zori, mai mult de 500 de iobagi, unii cälare, alfa pe jós, ;s-au adunat ín faja re$edinfei lui, apói au plecat spre Álba Iulia. $i naturabile pentru armatä (hrana trupei $i a cailor armatei austriece stafionata in Principat) au refuzat sä le predea pinä dupä intoarcerea de la Álba Iulia. In apropiere, la Bia $i $ona motivind acelea§i pretexte, au izgonit cireada $i stava stäpinului feudal din sat.30 Iobagii din Sälcud $i Idrifaia, localitäfi aparfinind domeniului contelui Bethlen Samuel de Ictar, potrivit plíngerii adresate Tablei continue a comitatului Tirnava31, au denunfat slujba domneascä, predarea dijmelor $i a daniilor, agitindu-se in a^a mäsurä, incit vreau sä ia armele $i devenind gräniceri sä nu mai lucreze niciodatä ipentru domn. Supuíji din Chimitelnic, Sälcud $i Idrifaia ai aceluia^i stäpin feudal, au fäcut front eomun. Judele sätesc din Idrifaia, adunind intr-o searä pe säteni „i-a intrebat, unul cite unul, ре nume, daca vreau sä íie catane, cőci preotul lot e dator sä le serie numele.“32 Stäpinul auzind despre aceasta l-а intrebat cu a cui poruncä a fäcut acest lucru, dar judele n-a putut sau n-a vrut sä arate nici о poruncä.33 Nobilimea proprietarä, 26 Ibidem, fond Comit. Tirnava nr. 222/1784 (aug.), fila 232, poz. 1638. 27 Ibidem. 28 D. Prodan, op. cit., p. 230. 29 Ibidem, p. 231. 30 Ibidem. 31 Arfj. Stat. Mures, fond. Comit. Tirnava, nr. 623, fila 232, poz. 1639. 32 D. Prodan, op. cit., p. 231. 33 Ibidem.
