Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

I. Arheologie

SAPÁTURILE ARHEOLOGICE DE LA VOIVODENI

129

ca10, care au insä fundul inelat si Criste^ti11. De asemenea о íntílnim in faza a III-a, clasicä, La Deva12.

3. stiachinä (pl. LXXXV/1), tronconicä, de culoare cärämizie-arsä, lucratä ou mina. Dimensiuni: 1—7 cm, Dg=15 cm, Df=7 cm, Gr—0,5 cm. Strachina reprezintä forma ceramicä cea mai frecventä in cadrul a?ezärilor daco-getice, avind о largä utilitate. Ele sínt des intilnite in toate statiunifle daco-getice din fara noasträ, ori in Siovacia la Libkovice13, Cejkov14 $i Michalovoe.15

4. vas cu douä torti (pl. LXXXV/4), gu corpul semisferic, de culoare cenu$ie, lucrat ia roata dintr-o pastä finä, bine lustruitä. Dimensiunile vasului: 1=15 cm, Dg=13,5 cm, Dm=15 cm, Df inelar=7,7 cm, Gr=0,4 cm. Aeeastä forma ceramicä reprezintä о imitafie daco-geticä dupä kantharosul grecesc, räspindit sub influenfä celticä, de unde dacogejii 1-au pr eluat $i integrat apói in repertori ul formelor lor ceramice. Analogii íntílnim la Sighi$oara, Pecica, Säräcsäu, Gu$terita — Sibiu, Moigrad16, Poiana17, in R. S. Romania $i in ceramica celticä, la Hidjapuszta, Kiszombor, Kupinovo, Tolnatamás, Szombathely18, dincolo de granifele fäTii noastre.

5. vas ín forma de bor can (pl. LXXXVI/б), deseoperit in stare fragmentum, de culoare carämizie. Dimensiuni dupä restaurare: 1=36 cm, Dg=17 cm, Dm=24 cm, Df=12 cm, Gr=0,9 cm. Avind о utilitate largä, acest tip ceramic este larg räspindit in toate a$ezärile daco-getice. Piesa de la Voivodeni este lucratä cu mina, dintr-o pastä impurä cu arderea neomogenä. Pe umeri vasul este ornamentat cu tradifionalul briu alveolar, briu care este interseciat de patru butoni simpli cilindrici dispu$i simetric. Deasupra briului alveolar sint aplicate in relief patru rozete stilizate semnificind un motiv floral, ornament destul de rar intilnit.

Vasul se incadreazä tipologic in faza a III-a, clasicä (100 i.e.n.— 106 e.n.) a ceramiicii daco-getice. Originea sa derivä din vasele ou profil aproape drept din fazele anterioare, care la rindul lor i?i au originea ín vasele halls tat tiene autohtone, evolufia sa continuind $i dupä incheierea fazei clasice, in secolele urmätoare II—III e.n.19 Analogiile cele mai apropiate pentru piesa prezentatä le íntílnim la Poiana20, Pecica, Sf. Gheorghe21, Sighi?oara22 etc.

10 Idem, p. 136, fig. 60/6—7; pl. LXIV/10.

11 Idem, pl. LXIV/12.

12 Idem, pl. C/4.

13 Idem, p. 114, cf. M. Zápotocky, AR, XIV, 1, 1962, p. 22-^7, fig. 10/2—4

14 Idem, p. 114, cf. B. Benadik, ASM, I, 1964, p. 88, fig. 1/1—2.

15 Idem, p. 114, cf. Z. Cilinská, SIov.Arch. VII, 1, 1959, pl. II, 1—2, 4, 8 etc.

16 I. H. Cri?an, op. eit-, pl. LXXI.

17 Idem, p. 140, fig. 64.

18 Idem, p. 140.

19 Idem, p. 162.

20 Ibidem, fig. 74/2; 75; p. 163, fig. 76—77.

21 Idem, pl. LXXV/l—6.

22 Idem, pl. LXXIV/3, 5. 6; LXXVI/2; LXXVII/1, 5, 9 etc. 9

9 — Marlsia, vol. IX.