Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
I. Arheologie
130 MIHAI PETICÄ Aläturi de a ceste vase s-au mai descoperit in zonä numeroase fragmente ceramice de aceea?i faeturä, provenind de la vase-borcan ornamentale cu butoni ?i briuri alveolare (pl. LXXXIH/1—5, 7; IX), precum ?i de la vase cu picior inalt de tip fructierä (pl. LXXXIII/6, 8). Din perimetrul iloouintei provine ?i un catillus de la о ri?ni(ä manuali, lucrat din calcar (pl. LXXXVI/7). Are о forma de trunchi de con, cu diametral de 35 cm ?i inältimea de 18 cm. El este de tip grecoroman, mai evoluat fafä de tipul Celtic care are trunchiul de con mai alungit. Incepind icu epoca La Тёше aeest tip 11 intllnim frecvent in a?ezärile dacice cum sint cele de la Piatra Ro?ie, Coste?ti, Grädi?tea Muncelului, Poiana sau Pope?ti, continuimd nesohimbat $i ln cursul epocii románé. Din aceea?i zonä, la cca 10 cm deasupra nivelului de unde au apärut vasele dacice, färä a se putea face о delimitare stratigraficä precisä, s-au descoperit ?i douä vase intregi de faeturä romanä provincialä de tip Criste?ti.23 Eie sint о cupä cu picior (pl. XC/1), din pastä caolinoasä, de 10,5 cm Inälfime, ornamentatä cu mici säntulefe circulare ?i о canä (pl. XC/2), ide 'Culeare cärämizie, avind inältimea de 18 cm. ln jurul acestor piese intregi, din perimetrul locuintei s-au strins numeroase fragmente ceramice de faeturä dacicä $i romanä, о cute pentru ascufit din $ist andezitre din zona de contact vulcanic (LXXXVI/4) ,?i cioburi cenu$ii lucrate la roatä dintr-o pastä finä, lustruitä, ce ise dateazä cätre sfir$itul secolului III — secoluJ IV e.n. (pl. LXXXIX). Mai menfionam ci.teva fragmente ceramice aparfinind orizontului cultural Sintana de Mure? — Cerneahov (pl. XCII,- XCII/2—4) ?i un fragment de dolia ornamentat cu douä rinduri de benzi de linii in val (pl. XCII/1). Cum aiceste materiale ,se desfä$urau spre marginea de nord a sectiunii Dlr s-а prelungit aceastä sectiune cu 4 m, deschizindu-se sectiunea E, de forrná trapezoidalä, formä impusä de о conductä modernä de apä ce traverseazä in prezent a?ezarea la —0,80 m pe deasupra stratului de culturä. In seefiunea E, in carourile 1—2, la —0,60 m au apärut cioburi cärämizii ?i cenu?ii de faeturä romanä provincialä ?i cenu?iu-deschis cu benzi orizontale lustruite, databile ispre sfir?ituil secolului III — secolul IV e.n., о fusaiolä din lut, chirpie ?i resturile unei vetre de foc cu cenu$ä i?i cärbune (pl. LXXX). La —0,45 m s-au descoperit cinci pläeute de os dintr-un pieptene cu semidisc care mai pästrau incä eite un nit din bronz. Reconstituinjd piesa (pl. XCIII/3), s-а constatat lipsa unui fragment de legäturä din centrul pieptenului. Asemenea piepteni sint des intllniti in ,a?ezärile ?i necropolele care dureazä de pe la mijlocul secolului III pinä in secolul IV e.n. Analogii mai apropiate intllnim la: Archiud24, Bezid25, Cluj — Mä-23 D. Popescu, Materiale, II, 1956, pp. 157—179. 24 D. Protase, Problema continuitátii ln Dacia in lumina arheologiei $i numismaticii, Bucure?ti, 1966, p. 107. 25 leiem, p. 108.
