Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
I. Arheologie
124 CORNELIU GA1U adincea pina la —0,8 m. $i aceastä locuinfä avea crutatä pe latura dinspre pantä о „lavina“ de paminit de aceea$i lati me. In umplutura locuintei s-а descoperit о mare cantitate de ceramicä fragmentarä, aase de animale $i un cufit din fier. Oeramica, 'lucrata la roata inioeatä, nu se deosebe^te ca forma sau decor de ceramica din loicuinfa anterioarä, cu excepfia unui vas pästrat fragmentar, cu buza inaltä, care prezintä о nervurä in exteriőr $i un inceput de ?änfuire interioarä (pl. LXXV/2). Cuptorul nr. 1. Din groapa cuptorukii, de forma ovalä, cu dimensiunile de 1,8X2 m, care coboarä pinä la —1,1 m, s-а säpat cuptorul de forma circulars, cu diametral de 1,8 m. Intre groapä §i cuptor s-а crufat un präg din care se deschidea gura cuptorului largä de 0,7 m. Vatra cuptorului se prezenta sub forma unei cruste groase de arsurä, crustä prezentä, de alt fei, §i in groapa cuptorului. Inventarul cuptorului se reduce la о „bräfarä" de fier de forma circulars cu eapetele desichise $i subfiate prin batere, rectangularä in secfiune (diametrul =7,2 cm,- läfimea = 0,7 cm; grosimea = 0,4 cm). Cuptorul nr. 2. Situat in imediata apropiere a locuinfei nr. 1, cuptorul (pl. LXXIII/2) construit in acöla^i mod, avea о groapä rectangularä cu laturiie de 2 X 1 -5 m, care cobora pinä la —1,3 m, din care s-а säpat cupforul. Gura cuptorului, largä de 0,35 m, era inälfatä fafä de fundul gropii acestuia cu 0,4 m. Vatra cuptorului, de formä circularä, cu diametral de aproximativ lm, era pavatä cu fragmente ceramioe peste care s-а aplicat о lutuire ce se prezenta sub forma unei cruste groase de arsurä3. Inventarui cuptorului era format in exclusiv ita te din ceramicä. Din fragmentele ce pavau vatra cuptorului au fost intregite douä vase de tip borcan. Unul dintre vase, lucrat cu mina, era din pastä cu mult nisip in compozifie, neglijent lucrat, ars bran-ro$cat. Vasul are fundul plat, сотри! arcuit, gitul scurt, buza mult räsfrintä cu margínea subtiatä. Pintecul vasú lui este decorat prin imprimare cu rotita dinfatä ornament ce acoperä aproape toatä suprafafa acestuia (1=11 cm; df=7,2 cm; dg=ll cm,- Mz Bistrifa inv. 12998; pl. LXXÍV/2). Al doilea vas, era lucrat la roata inceatä, din pastä cu nisip in compozifie, ars brun-ro$cat cu pete negrieioase din cauza .arderii secundare. Vasul are fundul drept, pintecul rotunjit, gitul sicurt, buza trasä in exterior cu muchia dreaptä. Vasul este decorat cu Unii drepte orizontale, incizate, pe tot corpul acestuia (1=21 cm; df=12,5 cm; dg=15,7 cm; Mz Bistrifa inv. 12999; pl. LXXIV/3). In cadrul säpäturilor au apärat о serie de gropi, dintre care una, de formä piriformä cu gura circularä, avind diametrul de 1,55 m §i adincimea de 1,45 m, poate fi atribuitä a$ezärii feudale timpurii. In umplutura gropii s-а descoperit ceramicä amestecatä, о monedä romanä, fragmente dintr-o ri?nifä §i un ciocan de fier. Avind in vedere prezenfa 3 Cuptoare de copt situate in afara locuintelor, construite in aceia§i mod, se cunosc $i in a$ezärile de la Archiud-,,Hinsuri“ (säpäturi inedite, Muzeul din Bistrifa), Bucov (M. Com$a, Cultura materialá veche romäneascä. A$ezärile din sec oleic VIII—X de la Bucov — Ploie$ti, Editura Academiei, Bucure§ti, 1978, p. 37 sqq.) $i Dridu (E. Zaharia, Sápáturile de la Dridu. Contributie la arheologia sí istoria pcrioadei de íormare a poporului román, Editura Academiei, Bucurejti, 1967, p. 56 sqq.).
