Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
I. Arheologie
A$EZAREA FEUDALÁ TIMPURIE DE LA VERME§ 125 ceramicii feudale timpurii pe fundul gropii, putem s-о atribuim acestei perioade, ce le kite materiale fiind antrenate din stratui de cultura. Ceramica feudalä recuperata din inventarul gropii cuprinde fragmente lucrate íla roata, de culoare ro$cat-negricioase sau cenu§ii. Ciocanul4, din tier masiv, cu ambele capete lucrátoare, íngrosat ín zóna gäurii de ínmanusare, are una din laturi dreaptä, cealaltä arcuitä (1=10,6 cm; 1 = 4,9 cm; greutatea = 520 g; Mz Bis trita inv. 13000,- pl. LXXIV/5). Materialul arheologic recuperat este format in céa mai mare parte din ceramica. Aceasta cuprinde in exclusivitate oale-borcan lucrate cu roata inoeatä si cu mina. Vasele au fundul plat, corpul scund sau de marimé m'ijlocie, cu umärul bombát sau zvéit tras spre gura. Buzele vaselor sínt evazate oblic sau arcuite orizontal, cu grosimea Constanta sau ingro$ate spre muchie, alteori muchia se subfiaza. Buzele arcuite sint scunde, ce'le räsfrinte oblic sint inalte. Deicorul dispus pe tot pintecul vasului constä din motive ornamentale inéizate: linii orizontale simple sau in benzi, linii in val distantate sau care se intretaie sub forma de „ochiuri", $iruri de alveole executate cu unghia sau cu befi$orul, Siruri orizontale de incizii patrate sau triunghiulare imprimate cu rotita dintata. Tipul de locuinfa $i de cuptor, precum $i ceramica din cadrul acestora, prezinta dupa forma .?i decor analogii eu descoperirile similare din Moldova5 si Dobrogea6. In Transiilvania ceramica similara a tost descoperitä la Sirioara7, Archiud8, Bistrita9, precum si Ha Däbica10, Alba Iulia11, Sf. Gheorghe-Bedehaza12, Harman13, Sinmicläus14 etc. Desi cu caracter de sondaj, ceroetärile arheologice de 'la Vermes vin sä demonstreze, prin materialele recuperate, unitatea viefii materiale pe intreg teritoriul tärii in perioada feudalismului timpuriu. Ase-4 Unelte similare in depozitele de unelte de la Dragosloveni (M. Com?a, Gh. Constantinescu, SCIV, 20, 1969, 3, p. 425 sqq., fig. 1/1—2) §i Birlogu (I. Nania, StComPite$ti, II, 1969, p. 117 sqq., fig. 3/2) care se dateazä in secolui X. 5 Räducäneni (D. Teodor, Materiale, VIII, 1962, p. 723 sqq., fig. 5/5), Bitca Doamnei (Gh. Scorpan, Dacia, N.S., IX, 1965, p. 442, fig. 4). 6 Capddava (Gr. Florescu, R. Florescu, P. Diaconu, Capidava. Monogratie arheologicä, I, Editura Academiei, Bucure§ti, 1958, pp. 157—232 ,fig. 82/1—3, 84, pl. 1/1—3, II/l—3, VII/1—4, VIII/1—7, 9—11, XII/1—5, XIV—XVI); Dinogefia (Gh. Stefan si colab. Dinogefia. I. A$ezarea feudalä timpurie de la Bisericufa — Garvärt, Editura Academiei, Bucure?ti, 1967, pp. 134—229, fig. 74 , 76/2, 5—10, 81/2, 112—113, 123—125), Päcuiul lui Soare (P. Diaconu, D. Vilceanu, Päcuiul lui Soare. Cetatea bizantinä, I, Editura Academiei, Bucure§ti, 1972, pp. 71—85, fig. 22—23, 27). 7 M. Rusu, St. Dänilä, FI, II, p. 47 sqq. 8 Material inedit in muzeul Bistrifa. 9 Ceramica ineditä aflatä in muzeul Bistrita. 10 St- Pascu, M. Rusu $i colab., ActaMN, V, 1960, p. 153 sqq., pl. IV. 11 Gh. Anghel, Apulum, VII, p. 469 sqq. 12 K. Horedt, Materiale, II, 1956, p. 21 sqq., fig. 15. 13 A. D. Alexandrescu, Cumidava, VII, 1973, p. 47 sqq., fig. 1; I. Pop. Cumidava, II, 1968, p. 9, sqq., fig. 4. 14 Gh. Anghel, M. Blajan, Apulum, XV, p. 297 sqq., fig. 7.
