Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

I. Arheologie

STUDIUL METALOGRAFIC ÍN PODI$UL TRANSILV ANIEI

117

cupra cu structura granular-dendritieä isi schimbä total structura si textura, datoritä tehnicii de batere intensive, pentru a da forme si aranjamente noi: 'Structuri lamelare $i texturi stratificate (pl. LXX/3 $i pl. LXXII/1), adevärate sistuozari (pl. LXXII/3), uneori <Mar cutäri (pl. LXXII/2) sau microcutäri (pl. LXXII/4). ln cazurile in care straturile de argint au continuitate in spatüu $i in plan $i о grosime mai mare decit media de 0,003 mm, erese si säusele grosilor de a-si pástra coloritul argintiu un timp mai índelungat. Datoritä acestei interdependenfe intre structurä-texturä, compozifie S'i in-tre culoarea aparentá a acestor monede, ne putem astepta ea unele piese ,,sá-si dea arama pe f-atä" mai curind, altele mai tirziu sau de íloc, in functie de cei frei factori determinanti amintifi. Exista о compozifie limita, stabilita experimental la aproximatiiv 46,4% argint, sub care aspectui argintiu al monedelor studiate cedeaza tot mai múlt térén aspectului arámiu.

Variatia cont'inutului de argint al monedelor emise lla Baia Maré de cátre primeipele G. Bethlen reflects próbától continutul de metal nobil ín scádere iái minereurilor exploatate ín mine-le din imprejurimi (Bai,a Mare-,,Dealul Crucii", Baia Spríe-,,Dealul Báii", Cavni-c etc.). Este cunoscut faptul cá metal ele nobile din zóna (Ag si A-u) isi schimbä ooncentratia pe verticala, fiind mai concentrate ín zonele superio-are ale zäeämintelor.* 35

*

* * *

*

Ca о concluzie generalä, constatäm ea sub raport arheologic studiiul nostra contribuie efeotiv la imbogätirea repertoxiului descoperirilor numismatioe románé si medievale din Transilvania, desi numärul relativ redus ail pieselor stadiale nu permite о interpretare arheoiogicä exhaustivä.

Sub aspectui cercetärii metalografice, rezultate.le obtinute prin clasificarea si aprecierea monedelor, in functie de continutul metalului utiilizat — argintui si ceilalfi componenti (cupra, staniu, cuprit etc.) — permit anumite cansiderafii in legäturä cu natura minereurilor exploatate si cu stadiul tehnologiei confectionärii monedelor.

LISTA FIGURILOR

Pl. LXVI. Harta descoperirilor numismatice.

Pl. LXVII. Monede romane descoperite intimplätor: I. Lunca Tirnavei; 2. Media?; 3—4. Micäsasa; 5. Оспа Mures; 6—7. Petre?ti; 8—9. $pälnaca; 10. Välijoara; 11— 13. Valea Mänastirii.

doabä dacice, in ActaMN, X, 1973, pp. 541—543; M. Rädulescu, V. Drágán, H. Hubert, C. Opris, Atlas metalogralic, Bucure?ti, 1974; E. Stoicovici, Etecte structural-texturale la monedele antice obtinute prin batere, in ActaMN, XIII, 1976, pp. 65—70.

35 Numärul redus al pieselor studiate nu permite deocamdatä о discutie mai amplä asupra compozipei, incadrärii cronologice ?i valorii intregului tezaur monetär de la Atel, care vor fi precizate numai odatä cu publicarea sa. Cf. Dacia, N.S., XXI, 1977, nr. 133, p. 381, tezaurul se compune din cca 3 000 monede, ajunse in patronomul Muzeului Brukenthal din Sibiu.