Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
I. Arheologie
118 EUGEN STOICOVICI, MIHAI BLÁJAN Pl. LXVIII. 1. Lunca Tirnavei. Dupondius (Traian). Cupru cu granule de cuprit de dimensiuni izometrice, bine reliefate, räspindite neregulat in fondul de cupru $i repartizate in numär mai mare spre marginile monedei. Märit de 35X- 2. Media?. Denar (Antoninus Pius). Moneda are fondul format din argint (alb) in care apar numeroase incluziuni granulare $i lamelare de cuprit (negru), a cärui concentrafie cremte in spre marginile monedei (sus). Märit de 35X- 3. Micäsasa. Denar (Elagabal). Bronz format din fazele a ?i (ос+6), (alb-cenu§iu), intim concrescute §i afectate mecanic. Spre margini se observa transformari profunde in oxizi $i carbonafi bazici de cupru, ca efect al alterärii bronzului (cenu?iu-inchis pinä la negru). Märit de 60X- 4. Оспа Mure?. Dupondius (Faustina). Cupru granular, izometric, cu made de translate (centru) si cu о texturä subparalelä, confine incluziuni rázlefe de cuprit, mai bine reliefate in matricea de cupru. Märit de 60XPl. LXIX, 1. Petresti. Denar (Vespasian). Dezamestec de cupru (negru) in argint (alb), cu dispozifia subparalelä a incluziunilor de cupru. Märit de BOX' 2. $pälnaca. As (Hadrian). Fond granular-sistuozat de cupru cu foarte pufine incluziuni de cuprit, dar cu importante alteräri in lungul fisurilor, situate spre marginea monedei. Produsele de alterare sint formate din malachit, tenorit §i cuprit, in agregate $i filona?e (negre $i cenu$ii). Märit de 35X- 3. $pálnaca. Denar (Sever Alexander). Dezamestec de argint in formä de lamele subfiri si discontinue de culoare albä, confinute intr-un fond de cupru §i de oxid cupros (negru-cenu?iu). Marit de 60X- 4. Valea Mänästirii. Denar (Plautilla). Dezamestec de cupru §i cuprit (cenu$iu), cuprins in matricea de argint (alb). Se remarcä deformärile mecanice intense la cei doi componenfi ai aliajului cupru-argint. Marit de 60XPl. LXX. 1 Valea Mänästirii-Rimet■ Denar (Iulia Paula). Dezamestec de cupru sí cuprit (negru-cenu$iu) in matricea de argint (alb). Subliniem textura §istuozatä a lamelelor componente ale aliajului, ca rezultat al solicitärilor mecanice in procesul baterii monedei. Märit de 60X. 2. Valea Mänästirii-Rimet. Sesterf (Philippus). Moneda de bronz confine douä faze distincte: a $i (a+é), avind textura celor doi componenti puternic $istuozatä. Märitä de 35X- 3. Atel. Gros, 1626 (Transilvania, Baia Mare, G. Bethlen). Agregatul (alb) apare in strätulete subfiri, cu dese intreruperi, dind »rioritate cuprului (u^gru). Moneda are culoarea arämie. Märit de 35XPl. LXXI. Monede din tezaurul medieval descoperit la Atel. PI. LXXII. Atel. 1. Piesä de 1,5 gro$i, de culoare arämie (Polonia, Sigismund III). Strätulefele de argint sint rare ?i intrerupte. Märit de 100X- 2. Piesä de 1,5 gro?i, de culoare argintie (Polonia, Sigismund III). Argintul (alb) formeazä straturi si cute omogene, continui. Märit de 35X- 3. Piesä de 1,5 gro$i (Prusia, George Wilhelm). Argintul predominä fafä de cupru, formind straturi continui $i mici suspensii in cupru. Märit de 35X' 4. Piesä de 1,5 gro§i (Suedia, Elbing, Gustav Adolf). Argintul (alb) formeazä strätulete subfiri sau cu ingro?äri locale (dreapta sus). Uneori se väd microcute (centru), dupä cum ?i suspensii albe in cupru (negru). Märit de 35X. MET ALLOGRAPHISCHE UNTERSUCHUNG ANTIKER UND MITTELALTERLICHER, AUF DER SIEBENBÜRGER HOCHEBENE GEFUNDENER MÜNZEN C Zusammenfassung ) Die Verfasser legen eine archäologische und metallographische Untersuchung römischer Münzen vor, die auf der siebenbürgischen Hochebene zwischen 1968—1979 einzeln gefunden wurden. In die Untersuchung ist auch ein Teil der mittelalterlichen, aus dem Hort von А{б1 geborgenen Münzen einbezogen.