Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
I. Arheologie
DATE PRTVIND UN STUDIU ARHEOLOGIC AL SIGHI$OAREI 103 ridicä prezent.a acestor fortificatii aläturi ?i parallel in timp cu fortificatia sighi^oreanä timpurie, vor putea fi elucidate rnimali prin cercetarea prin sapaturi sistematice a fiecarui monument in parte. 9. Cetatea de la Alberti — situatä ia 3 km spre sud de comuna Alberti, pe drumul spre satui $apartoc, pe valea iparitocului, pe virful unui deal de forma conica cu pánté abrupte, impádurite, se aflä fortificafia sub forma unei circumvalafiuni care inconj oará din 3 párti virful deaiului lásínd nefortificatá pairtea de vest mai abrupta. (LXIII/2; LXV/1) ForbifiCafin apare de forma ovalá, orientatá spre nord, avind capetele dinspre nord ?i mai ales dinspre sud mai puternic initárite pentru a impiedioa aocesul pe $eaua deaiului. ín total fortificafia se intinde pe о iungime de 80—85 m §i pe о láfime de 35—40 m, avind ín partea superioará un platou óval de 40X20 m, u$or inclinat spre sud, márginit de pánté foarte abrupte care constituie de fapt latura interioarä a §anfului de apärare ce-1 inconrjoarä. $anful si valul de apärare mäsoarä impreunä 15—20 m láfime in párfile de nord $i de sud. Pe pärtile laterale existä la est un vai si un $anf mai pufin pronunfate iar la vest fortificarea este parfiaJá. Aceaistá fortificafie are la bazá о u$ezare prefeudalá despre care am relatat mai sus. Pe suprafafa pMoului fortificat au fost descoperite fragmente de vasé din ceramicá cenu§ie zgrunturoasá care pot fi datate in secolele IV—VI e.n. Sint deocamdatá singurele indicii care pot incadra cxonologic perioada de folosire a fortiíicatiei. Daca aceastá fortificafie a fost construita deja in perioada prefeudalá timpurie ea trebuie sá fi servit ca loc de observafie, reifugiu $i rezistenfá in toatá perioada prefeudalá $i a feudalismului timpuriu. Punctui ales este foarte potrivit permifínd observarea piná la о distanfá maré a váii $apartocului spre nord. Nu este deci hazardatá legarea acestei fortiificafii de a$ezarea prefeudalá care se aflä la baza deaiului §i confine materiale din secolele IV—VI $i IX—X. Totodatá, fiind situatä la intrarea in „strunga" váii ^apartocului, care conduce dupá mai mulfi km in depresiunea intradeluroasá unde se aflá satui $apartoc, aceastá fortificafie poate fi interpretatá $i ca avanpost de observafie $i rezistenfá pentru comunitáfile presupuse in vechime in aceastá depresiune. 10. Cetatea de la Daia-„Pa$u.ne" — cercetatá pentru prima datá $i publicatá de Kurt Horedt. Am considerat necesar sä о imtegräm ín lucrarea de fafä cu о schifä mai detailatä (pl. LXIII/1; LXV/2, 3) $i cu date noi care eompleteazä pe cele oferite de prof. Kurt Horedt. Fortificafia se aflä Ja 7 km sud de Tirnava Mare, mergind pe actualul drurnl forestier care se deschide spre dreapta din drumul national nr. 15, intr-un punct situat la 5 km distanfá de comuna Alberti, spre Bra$ov. Drumul forestier urmeazä firul Väii Hotarului §i apoi dupä 6 km urcä brusc, in Serpentine, un deal abrupt pe a cärui cotä maximä (588 m) se aflä о fortificafie mai mare $i mai complexá decit cea de la Alberti. Deailul acesta este astazi impádurit cu foioase ?i conifere $i strájuie§te punctui de trecere obligatoriu pentru aocesul in mica zoná depresionará numitá astázi ,,Pá$unea Dáii". Fortificafia are о forrná ovalá, neregulatá, urmind acelasi tip de construcfie intilnit la Alberti, adicá un bot de deal secfionat $i circum-
