Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
I. Arheologie
98 GH. BALTAG arsä la ro?u avind búza fransformatä cu muohia superioarä ascutitä ?i alungitä, inclinata spre interior iar celelalte pärti ale bűzei atrofiate sub forma unor nervuri profilate,, cea din partea inferioarä fiind decorata cu citeva alveole mari, imprimate cu о spatula, grupate din loc in loc cite patru. Ca motiv decoratiív se folose?te valul simplu incadrat de doua benzi de oaneluri exeeutaíte fara prea múlta ingrijire. Atit oalele cit ?i castroanele din perioada prezentata sínt forme generalizate ín spatiul medieval carpato-dunärean, freevente in mediul ora?enesc.12 Strachina ?i iarluria smältuitä — executatä din pastä bunä, arsä ro?u sau ro?eat-gálbui, smältuitä in interior cu sma'lt ga'lben-verzui sau maroniu. Strachina are forma troniconicä, cu marginea inaltä ?i inolinatä spre interior, reproducind miniatural profilul unor castroane. La exterior sint decorate icU 1—2 caneluri distanfate iar in interior au suprafata smältuitä simplu. Farfuria are perefii arcuifi, fundul ingust ?i buza latä mult extinsä in afarä, cu muchia ?änfuitä. Fundul este preväzut cu inéi profilat, gros. Interiorul vaisului este decorat complex in mai multe registre cu flori, frunze ?i vrejuri de lalea, din smalt verde-auriu pe fond alb-gälbui. Existä de asemene-a ?i platouri mai midi ismältuite simplu ?i cu muchia bűzei decoratä cu motivul alveolat ,,in ghirlandä". In concluzie, evolutia ceramici'i medievale de la Sighi?oara din secolele XIV—XVI se incadreazä in linii mari in evolufia generalä a ceramicii medievale carpato-dunärene din mediul orä?enesc, avind anumite particularitäti care fin de volumul productiei, preferinta pentru anumite forme sau motive decorative, tehnica preparärii vaselor etc. Se remarcä ?i partiicularitatea axderii vaselor exclusiv la ro?u ?i neexistenta ceramicii cenu?ii, о traditie adusä ?i conservatä de coloni?ti din sud-vestul Germaniei medievale. 5. UN CUPTOR DE FORJÁ DIN SECOLELE VI—VII PE TERITORIUL MUNICIPIULUI SIGHISOARA In iunlia 1976 in cartierul Plopilor (Herfe?) din municipiul Sighi?oara, in urma unor lucräri edilitare a fost descoperit de cätre colecfionarul Alexa Mure?an din Sighi?oara un cuptor de proportii mari care in urma analizei s-а dovedit a fi un cuptor de forjä. ln urma sesizärii primite s-а intreprins un sondaj de salvare pe str. Plopilor pentru dezvelirea integralä ?i studierea complexului. Cuptorul a fost descoperit in spa tele celor 2 blocuri-turn de 10 eta je din aeest cartier, la 10 m nord fafä de centrala termicä ce deserve?!© cartierul. El a fost amenajat in vechime intr-o platformä säpatä in pantä la marginea unei zone mlä?tinoase. Pentru a cerceta cuptorul s-а deschis о casetä dreptunghiularä de 3X5 m. Incä de la inceput s-а remarcat о mare cantitate de lupe de fier, in total сса 10 kg, de dimensiuni mici ?i mijloc'ii cu diame-12 Elena Busuioc, Ceramica de uz comun nesmälfuitä din Moldova, Bucure$ti, Ed. Acad., 1975, fig. 36, 56, 60, 62.
