Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
I. Arheologie
DATE PRrVIND UN STUDIU ARHEOLOGIC AL SIGHt$OAREI 99 trul pina la 15 cm. Platforma cuptoralui a fost in v ©chime säpatä in pantä excavindu-se un strat de oulturä mai vechi cu materiale La Тёпе. Stratigrafia este urmätoarea: — Solui viu — apare la aproximativ 1 m adinicime; ©ste о argilä galbenä nisipoasä; — Strat de cultura megru-cenu$iu de consistent ä argiloasä de 0,30—0,40 m cu ume La Тёпе. Straturtle de culturä ulterioare perioadei La Тёпе au fost deranjate de luerärile de constructe din zonä (räzuite de buldózer). Pe platforma descoperitä se afla un cuptor de pietre (pietrar) de dimensiuni mari, de forma circularä, cu diám. de 1—1,50 m $i о inältime de cél pufin 0,50 m, cu perepi grofpi de oca 0,30 m. Numai peretele de vest a fost pästrat partial (pl. LX/1, 2), ceilalt perefi au fost dislocat §i riisipit pe о suprafata de 2X2,50 m. Pietrele care in vechime au compus perefii cuptorului de fórja se remarcä prin culoarea ro$ie-mov §i prin friabilitate datoritä temperaturilor la care au fost supuse. Pietrele sint de dimensiuni mari §i mij lacii, din gresie localä. In afar a de pietre platforma cuptorului era acoperitä cu un numär mare de lupe de fler de culoare brunro§cata $i о mare cantitate de praf de zgurä impreunä cu cärbuni, cenula $ i granule de pamint ro?u din vaträ. Dupä incetarea folosirii cuptornlui In iscopul pentru care a fost construit, el a fost reutilizat pentru nevoi casnice, in vaträ descoperindu-se oase de pasäre $i citeva fragmente ceramice d!intr-un vas. Ceramica descoperita are caracteristicile ceram ici i din secolele VI—VII, din pastä asprä, brun-ro?cata, cu mult nisip, lucratä la roatä lenta. Fundul vasului este drept, riidicat cu sfoara. Pe un fragment dm corp existä о linie in val simpla, amplä, trasatä cu grijä, incadratä de douä linii orizontäle. Prezenta acestui cuptor de for ja in zona Sighi$oarei in secolele VI— VII presupune existenfa unor instalatii de redus minereu al cäror rezultat era prelucrat ulterior in cuptoare de acest gen unde lupele de fier erau forjate $i purificate de zgurä prin prelucrare mecanicä. Aceste cuptoare trebuie sä fi folosit minereurile neeconomice din zonä (zona ,,Нег(е$" a fast pinä nu de mult о zonä mlä$tinoasä), minereuri cunoscute $i exploatate de populajia bä$tina$ä. Aceastä prezenta presupune de asemenea $i existenta unei a?ezäri omene$ti fie in cartierul Plopilor (Herfen), fie in imediatä apropiere. Existenta unor urme arheologice in acest cartier a fost semnalatä deja de multä vreme printr-o serie de descoperiri intimplätoare care vizeazä perioada preistoricä (cultura Sighi§oara-Wietenberg) ?i perioada secolelor V—VI, descoperiri fäcute de icolectionarul Alexe Mure$an. Materialele descoperite se aflä arum in posesia colectionarului §i la Muzeul de istorie al Transüvaniei din Cluj-Napaca. Este insä vorba de urme apartinind unor necropole de incinerate (Sighi$oara-Wietenberg) ?i de inhumafie (mormint din secolele V—VI). De aceea eredem cä mai de grabä acest cuptor de forjä trebuie pus in relafie cu existenta acelei a$ezäri prefeudale de mare suprafatä situatä in imediata apropiere a cartierului, in zona ,,Valea Draeului". 7*
