Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Recenzii
A. Simion, RÉGIMÜL POLITIC DIN ROMANIA ÍN PERIOADA SEPTEMBRIE 1940 — IANUARIE 1941. Editura „Dacia“ Cluj-Napoca, 1976, 310 p. Bazatá pe un bogát §i valoros material documentar, cartea istoricului A. Simion releritoare la tema meiRionatä, aduce о contribute de scamä la cunoasterea uneia din cele mai främintate si mai intunecate perioade din istoria contemporaná a Romániei. Ea reu$e§te sä prezinte sub forrná de sintezá §i in mod sistematizat multitudinea complexitatea evenimentelor prin care a trecut tara in acél timp. Acestea sint infatuate in contextui situatiei internationale din perioada respectivá, cind statele fasciste inregistraserá succese vremelnice insemnate. La inceput, autorul trateazá criza prin care trecea régimül de dictaturá personals al regelui Carol al II-lea in vara anului 1940, cind frontierele fárii s-au präbusit, sub presiunea si ameninfarea directá cu invazia a unor mari puteri, in conditiile unei izolári totale a Romániei, iar pe plan intern Garda de Fier isi fácea ascensiunea spre putere, fiind sprijinitä de Germania hitleristä, a cáréi agenturä era. Autorul prezintä apói atitudinea partidelor si grupärilor politice nefasciste in acele grele imprejuräri. Astfel, referindu-se la P.N.T. $i P.N.L., aratä pe bunä dreptate cä liderii acestora n-au inteles imperativul acelui moment istoric, fiind lipsiti de inifiativä, fermitate §i curaj. Teama de mase, care odatä mobilizate la luptä ar fi cerut si impus reforme §i transformäri mai adinci in viata economics si social-politicä a fárii, precum si pericolul unor interventu sträine ce amenintau insani existenta statului román, au determinat pe conducätorii acestor partidé, Iuliu Maniu ?i С. I. C. Brátianu, ca ?i pe aRi politicieni burghezi, sä recurgá la manevre politice de culise, sprijinind instaurarea dictaturii generalului Ion Antonescu. Acesta era considerat ca omul cel mai potrivit in imprejurärile din acél timp, fiind cunoscutä ostilitatea sa fatä de regele Carol al II-lea ?i legáturile pe care le avea cu Garda de Fier si mai ales cu unii diplomati germani acreditati la Bucuresti. In optica acestor lideri, un guvern condus de generálul Antonescu nu numai cá era acceptat la Berlin si la Roma, dar ar fi avut posibilitatea de a obtine conditii mai bűne din partea Germaniei ?i Italiei, färä a sacrifica in intregime interesele tärii. In carte se relevä, de asemenea, faptul cá generálul Antonescu, la rindul sáu, cunoscind sprijinul pe care Germania il acorda GSrzii de Fier, a cáutat sá ajungá la о intelegere de compromis cu conducätorii acesteia, acceptind formarea la 14/15 septembrie 1940 a unui guvern impreuná cu legionarii. Acentia vor detine vicepresedintia Consiliului de Ministri prin Horia Sima, séfül Gárzii de Fier, precum si alte ministere. In cadrul acestui guvern vor exista insä de la inceput douä grupäri: una antonescianä si alta gardistä. Contradictiile dintre acestea se vor manifesta mereu, eie culminind in timpul rebeliunii legionare din 21—23 ianuarie 1941. Autorul prezintä apoi politica internä $i externä a guvernului condus de generálul Ion Antonescu in aceastä perioadä sub toate aspectele ei. Astfel, pe plan intern acesta se va strädui sä potoleascä furia maselor iesite in stradä, folosind in acest scop toate mijloacele de care dispunea. Presa oficialä anunfa hotärirea conducätorului statului de a ridica täränimea la о stare mai bunä si a sprijini muncitorimea prin reforme sociale; de a reorganize aparatul administrativ si a organiza familia etc. Asemenea promisiuni ademenitoare nu vor fi insä realizate. In schimb, ordinea doritä de Antonescu va fi grav tulburatä de actele teroriste, jafurile si asasinatele comise de legionari. Acestea vor provoca indignarea maselor, contribuind la compromiterea totalá a Gárzii de Fier. Pe plan extern, guvernul condus de Antonescu va orienta politica färii pe linia aliantei cu puterile Axei. Cu acordul säu, in toamna anului 1940, trupele germane
