Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Recenzii
3 RECENZÍI 779 rea punerii bazelor statului román ín Transilvania, a fost aceea a introducerii unei administratu románesjti“? Consideratiile care se fac cu privire la activitatea Consiliilor nationale (pp. 269—270) ni se par simpliste, fortate si pe alocuri denigratoare. Aceasta in situatia, in care in lucräri apärute in ultimii ani se relevá, cu dovezi de necontestat, activitatea de-а dreptul remarcabilá a Consiliilor Nationale. Actiunea de organizare a unei administratu románe$ti a fost dificilá si complicatá, mai ales ca urmare a atitudinii unei párti a fostilor functionari. Nu pretutindeni s-au putut numi functionarii cei mai utili, oricum, abuzurile sau nepriceperea unora nu trebuie ridicate la nivelul unor generalizári, a íja cum se face la p. 270. Faptul cá procesul uniformizárii administrative s-а desfá?urat treptat este о realitate istoricä cunoscutá. А-l explica insä prin tendintele „... de separatism al unor oameni politici“ (p. 271) este cu tótul gre$it $i ilogic. Lipsa de grijá in formuläri rázbate ?i de la pag. 271, atunci cind se serié cá „... ínfáptuirea unitátii statale a poporului román..fiind vorba, de fapt la 1918 de desávir?irea unitáüi de stat. Sub „impulsui luptelor maselor populare“ serie autorul, dar, adäugäm noi, si ca о conditie obiectivä de dezvoltare a societátii románesti, in Rezolutia de Unire s-au ínseris necesitatea unei reformé agrare radicale §i a dreptului de vot universal. Aplicarea acestor reforme corespundea, fireijte, si intereselor burgheziei. De aici §i pinä la formularea de la p. 271 este insä о mare distantä: „Dar pentru a profita cit mai mult, pentru ca aceste legi sä nu depäseascä limitele democratiei burgheze, burghezia transilväneanä le-а aminat mereu, dindu-le in momentul in care a crezut de cuviintä cä documentele elaborate de cätre ea pot fi aplicate cu toatä opozifia si rezistenta clasei muncitoare“. Ne intrebäm cum ar putea sä depäseascä о lege burghezä limitele democratiei burgheze? Pe de altä parte, se stie cä in legiferarea ?i aplicarea reforméi agrare sint interesate in special maseíe täränesti. Pentru a ilustra inconsecventa ín aprecieri mai remareäm cä la inceputul aliniatului se afirma: „Consiliul Dirigent a trecut la elaborarea unor legi cu caracter domocratic“. Referindu-se la lucrärile Marelui Sfat National, autorul scrie: „Dupä discutii furtunoase — urmärindu-se atent dezbaterile, eredem cä alt cuvint ar fi mai potrivit — „Marele Sfat al tärii...“ (p. 271). Ne intrebäm care tarä, cind se stie precis cä Marele Sfat National a fost un organism provizoriu, cu unele atributii Parlamentäre, numai pentru о regiune a statului román, Transilvania. Pentru autor si decretul-lege de reformä agrarä este tot lege ! (p. 271). Consiliul Dirigent n-a infiintat nici о Curte de Apel, acestea erau de múlt infiintate, ci le-а preluat si organizat (p. 271, 276). ín ceea ce priveste chestiunea arendärilor fortate, Consiliul Dirigent n-a „dat“ numai douá ordonante — cum afirmä autorul — ci mai multe acte, majoritatea publicate si comentate in literatura istoricä din ultimii ani. Autorul greseste si atunci cind explicá continutul art. 46 al decretului-lege de reformä electoralä, atunci cind scrie cä: „Legea electoralä votatá de Consiliul Dirigent menünea clauza vechii legi ungare, care suspenda alegerile in circumscriptiile ín care se prezenta un singur candidat, ceea ce inlesnea ingerintele electorale“ (p. 273). Existenta unui singur candidat, nu insemna suspendarea alegerilor — cáci atunci n-ar fi fost nimeni ales — ci renuntarea la operatiunea de alegere, candidatui fiind deciarat ales. E util sä mai remareäm cä decretul-lege nu cuprindea nici о dispozitie, care sä impiedice depunerea a mai multor candidaturi. Reprezentantii P.S.D. au miiitat cu consecventä atit in Consiliul Dirigent cit si in Marele Sfat National pentru respectarea celor hotärite la Alba Iulia cu privire la acordarea dreptului de vot pentru féméi si pentru principiul reprezentärii proportionale, färä a reusi insä includerea lor in proiectul de lege electoralä elaborat de Consiliul Dirigent. A confunda insä principiul reprezentärii proportionale cu acordarea dreptului de vot pentru nationalitätile conlocuitoare (p. 273) este о regretabilä eroare $tiintificä. Decretul-lege electoral, ca si cel agrar, nu fäcea nici о diferentiere intre cetätenii Transilvaniei, indiferent de nationalitatea lor. Asa se si explicä prezenta deputatilor ?i senatorilor maghiari, sa?i, §vabi, ruteni, slovaci, in parlamentül tärii.
