Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)

Recenzii

JAHRBUCH DES RÖMISCH—GERMANISCHEN ZENTRALMUSEUMS MAINS, 21. JARHGANG 1974. MAINZ, 1977. FESTSCHRITT HANS-JÜRGEN HUNDT ZUM 65. GEBURTSTAG BARGEBRACHT VOM KOLLEGIUM DES RÖMISCH—GERMANISCHEN ZENTRALMUSEUMS. TEIL VORGESCHICHTE (Anuarul Muzeului central romano—german din Mainz, arnil 21, 1974. Mainz, 1977. Volum omagial la cea de-а 65-a aniversare a lui Hans-Jürgen Hundt, oferit de Colegiul Muzeului Central romano—german. Partea l-а, preistorie) XXVII + 232 pp., 1—86 planse.

P’ima parte a unei serii de trei volume (21—23) consacrate omagierii profesorului dr. H.-J. Hundt, volumul de i'a(a are obi$nuitul continut bogát $i prezentare graficä irepro?abilä, proprii seriei de anuare ale Muzeului central romano—german dm Mainz (in continuare: MCRGM). Spatiul nu ne permite recenzarea mai amänuntitä a volumului, ne vom limita dear la sublinierea unora dintre articolele care ne-au trezit un interes mai deosebit din cauza metodologiei aplicate.

Prof. dr. Kurt Böhmer, directorul MCRGM semneazä rindurile omagiale adresate prof. dr. Hans-Jürgen Hundt, directorul Sectiei de preistorie a muzeului, personalitate care in ziua de 31 iulie 1974, implinind virsta de 65 de ani, s-а retras din functie. K. Böhmer trece in revistä drumul parcurs de „Olle Hundt“ = „Bätrinul Hur.dt“ — poreclä ci?tigatä incä in. ar.ii studentiei care l-а insotit in lumea arheologilor chiar pinä azi. Relevä inriuririle profesionale de care a beneficiat din partea lui Gero V. Merhart §i Wilhelm Unverzagt. Subliniazä apoi rolul pe care l-а jucat, din anul 1954 $i pinä azi, in reconstruirea MCRGM $i dobindirea acelei faime $tiintifice care insolente muzeul. Din vasta ?i bogata activitate a pro! H.-J. I-Iundt ne refine ater.tia in special aceea de-а fi creat о §coalä de restaurare pe lingä MCRGM, precum si domeniul de investigari tehnologice (tesäturi preistorice, dantelärie de mätase) si tipologice (vestitui depozit de bronzuri de la Gau-Bickelheim). Cu ajutorul razelor Röntgen a reu?it sä descopere unele dintre „tainele“ producätorilor de säbii de bronz, mai ales cu privire la turnarea minerului. Colaboratorii lui sint con$t':enti de faptul cä rezultatele MCRGM sint opera colectivä a tuturor luorätorilor de la muzeu. Cei care au primit indrumäri din partea profesorului, ii consacrä acest volum si cele douä ce vor urma, continind lucräri din domeniile preferential ale prof. H.-J. Hundt.

Prof. K. Böhmer incheie rindurile sale cu uräri de bine, apoi se prezintä о bibliografie, continind peste 160 de titluri, lucräri scrise de H.-J. Hundt.

Din continutul volumului:

Maria Hopf, autoarea lucrärii Pflanzenreste aus Siedlungen der Vinca-Kultur in Jugoslavien (Rämäsite de plante din a§ezäri ale culturii Vinca in Iugoslavia) trateazä rämä$ite §i urme de plante de culturä, descoperite pe téri toriul Iugoslaviei. Despre griul cu douä boabe in spiculet ?i mei se sustine cä isi au obir?ia in plantele sälbatice din Orientul apropiat. De la Staro Selo/Selevac autoarea in$irä urme de linte, alac, griu cu douä boabe in spiculet, resturi de pleavä carbonizatä, precum ?i cärbune de stejar, mesteaeän $i tei. De la Valac se amintesc bobite de mazäre, ghindä de stejar. Din asezarea de la Pristina „Predionica“ au fost aduse la lumina zilei fragmente de ceramicä care au pästrat pleavä de griu cu douä boabe in spiculet, precum §i amprenta unei säminte de tei. De la a$ezarea din Vinca s-au pästrat amprente de griu cu douä boabe in spiculet, ca si la Gornja Tuzla, unde se mai adaugä §i alacul. Pe baza resturilor de plante autoarea conchide cä purtätorii culturii Vinca aveau legaturi cu Orientul apropiat, aveau о tehnicä agricolä relativ dezvoltatä, cuno?teau douä spécii de griu precum $i douä pästäioase: lintele ?i mazärea, fapt ce denotä о bazä de nutritie sänätoasä.

Barbara Kleinmann, intr-un studiu amplu Die Katastrophe von Thera: Geologie eines Vulkans (Catastrofa Therei: geológia unui vulcan) bazat pe rezultatele cercetärilor vulcanologice ?i cele ale examinärii geologice ale unor carote, precum