Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Recenzii
774 A ZRÍNYI 2 ?i datarea cu C1J a resturilor de lemn din cariera de piaira ponce de la Phira de pe Thera, se ocupä de catastrofa insulei fäcind parte din grupul Santorin, stabilind legaturi concrete intre activitatea vulcanicá si distrugerile provocate de cutremurele de pämint, respectiv de mare in urma acesteia, distrugeri constatate la rindul säpäturilor de pe insula Creta. Reconstituie fazele de dezvoltare ale vulcanului, pe baza acestora elaboreazä istoricul vulcanului, coroborat de izvoarele antice. Pentru о mai bunä documentare a problemei, dä о lista selectiva a literaturii referitoare la activitatea vulcanicá din grupul Santorin, precum §i un vocabular (foarte util) al fenomenelor geologice. Tot cu problemele Therei §i Therasiei se ocupä, din punct de vedere arheologic, Olaf Höckmann in articolul intitulat Die Katastrophe von Thera, archäologische Gesichtspunkte (Catastrofa Therei: puncte de vedere arheologice). pomind de la cele mai vechi ürme de a§ezare de pe Thera, cele din perioada de ínceput а epocii bronzului (o variantä localä a culturii cicladice timpurii), trece in revistä istoricul insulei, cu privire specialä asupra problemelor de habitat, legäturile culturale §i „politi.ce“ cu Creta, originea cretanä a unei párti a ceramicii $.a. Stabileste cä óraiul minoic tirziu s-а distrus in urma cataclismului prevestitor al unei eruptü. Mai de mult s-а emis ipoteza cä ora§ul ar fi fost evacuat inainte de cutremur, supozitie bazatä pe considerentul cä in säpäturi nu s-au gäsit obiecte de valoare. In cadrul campaniei de säpäturi din 1969 г.-a stabilit insä cu certitudine cä dupä cutremur s-а lucrat la curäfirea constructiilor mai pufin avariate ?i la salvarea bunurilor dintre därimäturi. Päräsirea ora^ului de cätre locuitorii lui este legatä de eruptia vulcanicá din anul 1400 + 100 i.e.n. Ridicä problema unei migrafii insulare (Creta, Cipru, Kythera ?.a.) sau chiar spre Egipt, ca urmare a catastrofei de pe Thera. Peter Schauer in a sa lucrare (Der urnenfelderzeitliche Depotfund von Dolina, Gde. und Kr. Nova Gradiska, Kroatien = Depozitul din timpul cimpurilor de urne de la Dolina, provincia $i judeful Gradiska, Croatia) abordeazä descrierea depozitului de brenzuri de la Dolina, depozit asupra cäruia atenfia sa a fost at rasa de särbätoritul H.-J. Hundt. Depozitul aflat in posesia MCRGM §i restaurat in atelierele de acolo, confine arme, unelte, podoabe ?i tűrte de bronz, unele dintre piese fiind deosebit de interesante pentru depozitele noastre de bronzuri, ca analogii. Autorul se ocupä in mod special de problemele tehnologice, afirmind cä nu existä douä piese perfect identice, ie?ite din aceea?i valvä de tipar. Susfine ideea realizärii unor valve dir. lut, cu nucleu de cearä, modelele de cearä fiind realizate dupä un model unic de cearä. Depozitid este datat in Ha A2. Restaurátorul Friedrich Hummel in lucrarea sa (Ergebnisse der Untersuchung eines Eisenschwertes mit Maskenzier „aus Luristan“ = Rezultatele cercetärii unei säbii de fier cu decor de mascä „din Luristan“) descrie metode’e tehnologice ale confeefionärii acestei säbii, concluzii bazate pe examinarea radiograficä a piesei, datate in mileniul I i.e.n. La marginea descrierii sint amintite $i unele metode de curäfire-restaurare (de ex. curäfirea cu jet de nisip fin). Ne surprinde in mod pläeut vasta documentare arheologicä a restauratorului, cerintä a ?tiinfei moderne a restaurärii. Restaurátorul László Lehóczky, intr-un raport intitulat Tehnische Untersuchung und Restaurierung eines Greifenkessels aus Salamis (Zypern) (Examinarea tehnicä §i restaurarea unui cazan cu minere din Salamis /Cipru/); cu о contribufie de Dietrich Anker, descrie expertiza tehnologicä ?i metodele de restaurare aplicate la un cazan de bronz cu protcme, cu trepied din bare de fier. Piesa a fost descoperitä in mormintul nr. 79 de la Salamis §i este datatä in sec. VIII i.e.n. La crearea ei au fost intrebuinfate tehnici ;;i materii prime diferite: ciocänire ?i turnare, intrebuinfindu-se tablä de bronz ?i de cupru. Dupä analizele fizice §i chimice de rigoare, piesa a fost intäritä ?i lipitä cu о räsinä sinteticä adecvatä (Araldit, rä?inä epoxidicä), deoarece confinutul de metal al fragmentelor era prea redus. In incheiere publica bilanful timpului consumat pentru lucräri: 160 zile de muncä. Dietrich Anker in contribufia sa, publicä datele analizelor chimice ale aliajelor. Restauratorul Ulrich Frohberg in articolul säu (Zur Konstruktion der Wagenräder aus dem späthallstattzeitlichen Grab von Offenbach — Rumperheim = Despre construcfia rotilor de car din mormintul hallstattian tirziu de la Offenbach — Rumperheim) se ocupä cu constatärile de ordin tehnologic cu privire la modul de confeefionare a sinelor §i a aplicelor de fier de pe butucul rofilor. Analiza resturilor de
