Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - III. Etnografie
744 st, almAsi 72 b, cam un sfert (32 variante a 23 tipuri) apaiéin stilului vechi; c, restül melodiilor (20 variante a 18 tipuri) provin fie din muzica cultä, fie — prin preluare — din folclorul muzical romänesc, slovac, respectiv german. Marea majoritate a materialului este compusä din melodii de ritm giusto. Chiar printre cintecele de stil vechi se gäsesc doar citeva exemple in ritm pariando sau rubato. Mai cu seamä in cintecele de stil nou intilnim destul de frecvent mentiunea „poco rubato“, dar ea se referä aproape intotdeauna la executarea ceva mai liberä a unor melodii de ritm giusto. ln privin(a modurilor, Gläjäria are un numär neobi$nuit de mare de melodii in modul major: 31 dintre cele de stil nou, 9 dintre cele de stil vechi $i 14 dintre melodiile din categoria a treia — in total: 54 de melodii — adicä, aproape jumätate din intreg materialul. ln cazul a 15 melodii de stil vechi, 3 melodii de stil nou si 1 melodie din categoria a treia, se constatä cä ele sínt pentatonice, dar trebuie sä mentionäm cä numai 7 din ele au о structurä pur pentatonicä. Printre melodiile de stil vechi §i din categoria a treia, intilnim numai arareori alte moduri. Cit despre cele de stil nou, eie prezintä — in cantitä(:i demne de a fi relevate — $i exemple pentru modurile: doric, eolian §i mixolidic. ln legäturä cu melodiile vom mai men^iona doar atit cä proportiile constatate in general, sint valabile $i la Gläjärie, in privin(a structurii melodice a cintecelor populare de stil nou: cele mai multe (in total: 33) prezintä formula ABBA, respectiv (14 din ele) formula А А В A. In schimb, in melodiile vechi se gäsesc numai in foarte micä mäsurä träsäturile specifice ale stratului de stil vechi, ca de pildä: transpunerea príméi pär(i a melodiei la cvinta inferioarä, linia melodicä descendentä, sau recitativul. In ceea ce priveste numärul silabelor din vers, frecven(a cea mai mare о au, in toate trei grupele, cintecele cu versuri structurate pe 11 $i pe 8 silabe, frecventa imediat urmätoare avind-o, in cazul cintecelor de stil nou, cele cu 10 silabe. Proportia dintre versurile izometrice §i cele heterometrice este urmätoarea: 26-—38 la cintecele de stil nou, 21—11 la cele vechi, $i 11—9 la melodiile din categoria a treia. 3. Cu totul neobiijnuitä este lipsa desävirsitä a cintecelor legate de diferite ocazii. Cele mai multe evenimente care oferä prilejul de a cinta — astfei pinä §i nun(ile — se desfä^oarä la Gläjärie färä un singur cintec ritual. Nunta, destul de säracä $i in datini, este inso^itä doar de о serie de cintece lirice survenite incidental. Am reu$it sä culegem un singur cintec cu text referitor la nuntä — un bocet al miresei — dar acesta nu se mai cintä la nunti, deoarece §i-a pierdut func(ia initialä. Tot atit de necunoscut rämine la Gläjärie cintecul de onomasticä sau bocetul, räspindite, de altfei, in toatä Transilvania. Precum se ?tie, cele mai valoroase piese ale muzicii populare vocale maghiare sint baiadele. Este evident, deci, cä le-am cäutat cu cea mai mare insistent. Rezultatul a fost urmätorul: 4 balade clasice (printre care cea mai importantä, intitulatä „A nagy hegyi tolvaj“ — Tilharul de la munte — existá aici numai fragmentar), 3 balade haiduce$ti, 6 balade
