Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - III. Etnografie
738 GH. PETRESCU 66 — Dese sint cazurile cind cäderea de la intervalul aeut la cel grav este mijlocitä de coarda de recitare:- 1 - ■ ' - П* 'I il Se pare cä aceste momente contureazä о melodizare relativä a recitativului. Existenta productiilor (chiuituri) in care elementul melodic al recitativului este identificabil, clädit prin oscilafü amestecate sub aspect intervalic (cvartä, cvintä, sextá etc.) ne face sä eredem cä sintern in apropierea a ceea ce numim cintec vocal de joc3. — Versurile catalectice se muleazä pe tiparul de 8. Deobicei ultimul picior metric se terminä ре о silabä tonä. In cazul in care pästreazä tiparul melodic al versului catalectic, silaba tonä va acoperi arcul melodic descendent iar in cazul in care nu pästreazä linia melodicä, intotdeauna 8 va fi inlocuit de о pauzá de optime. (Pauza indepline$te aci §i rol de inspiratie, facilitind recitarea continuä, prin imbinarea formelor de vers cata- §i acalectice). Cind succesiunea de versuri este de forrná acatalectieä se intimplä §i fenomenul de integrare a acestei serii in tiparul catalectic prin elidarea sau contractarea ultimului picior metric prin apocopä: Fenomenul apocopei justificä aparifia pauzei de optime la 8 din motive de respirare. Precum silaba in vorbire este unitate indivizibilä tot a§a §i corespondentul ei exprimat in duratä de optime este о unitate indivizibilä. In consecinfä, nu vom intilni nici о unitate subdivizionará a optimei. Deoarece silabele in sistemul nostru lingvistic nu se disting prin cantitate, о diferenfiere a lor este totu§i posibilä datoritä accentului de intensitate asociat cu cel tonic. !nsä§i execu(ia chiuiturii creeazä о dispozitie tensivä inifialä. Aceasta este amplificatä in momentul ataeärii 3 Asemenea producti Bartók le numeste „Dans-words“. A se vedea Béla Bartók, Rumanian Folk Music, Volume I: Instrumental Melodies, Edited by Benjamin Suchoff with a Foreword by Victor Bator, The Hague, Martinus Nijhoff, 1967, p. [53], unde autorul face о descriere amänunjitä a strigáturii pe arii mai intinse. Un exemplu ce se apropie de cel deseris de női se gäse$te in vol. II al aceleiasi lucräri, la nr. 529, cules din Poarta, jud. Mure?.
