Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)

Studii şi materiale - III. Etnografie

67

FOLCLORUL VAH GURGHIULUI (III)

739

intervalului in acut. Fa$ä de tiparul obi$nuit de accentuare, potrivit firii limbii, in cintare sau asociat ritmicii dé dans, acesta se modificä4.

In cazul de fatä rigurozitatea ritmicä a seriei de 8 se pästreazä §i actioneazä in interpretare ca un tipar prestabilit, accentul derivind uneori din firea limbii, uneori din pa§ii de dans sau din eombinarea acestor planuri. In sensul acesta, ritmul pästreazä in sine aspectui sincretic initial, derivat din suprapunerea ,metricii textului cu ritmul de dans al seriei de 8. О stare tensivä in execute cu oscilape intonaponalä de diferite inältimi creeazä echivocuri ce 'se indepär^eazä de ceea ce, obi$nuit, derivä din asocierea planului .metric cu Ce“!” ritmic. Ne gäsim astfei in fata unei posibilitäti reale de poliritmie orizpntalä ce se pare cä prime.^te о organizare cu totul aparte dat fiipd faptul cä scandarea se face, uneori, independent de joc sau chiar §i de muzicä, pästrindu-se neal terat §i constant tiparul de 8.

Seria poate primi un singur accent tonjc-iptensiv:

— sau douä accente tonicintensive:

a) — serie cu inceput

cruzic

4 О asemenea „inconsecvenfä“ de accentuare, cu referire la chiuituri, a fost sesizatä de G. Weigand in a sa Die Dialekte der Bukovina und Bessarabiens, Leipzig, 1904, p. 90. Observatia a fost preluatä ?i de Béla Bartók in Volkmusik der Rumänen von Maramuref, München, Drei Masken Verlag, 1923, p. X, nóta 1. Asupra modului de accentuare in cintecul popular románesc (in contextui sincretic) V. Gheorghe Ciobanu, Raportul structural dinire vers yi melodie in cintecul popular románesc, in Revista de folclor, Bucure?ti, anul 8 (1963), nr. 1—2, pp. 41—61. Tot aici V. preluarea criticä a unor idei, datorate lui G. Weigand, AL Bogdan, Th. D. Speranpa, Béla Bartók, Constantin Bräiloiu, cu privire la versificafia romäneascä.