Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - III. Etnografie
682 I. CUCEU 10 íntilnind „strigoile“, omul trebuia sä le „alduiascä jocul“, printr-o anume formulä11, obfinind astfel din partea lor anumite 'daruri. Practici magice asemänätoare íntrucítva se cunosteau si in legäturä cu Bala12, о reprezentare mitologicä interesantä, ce apare sub forma unei trimbe de foc. Tot atit de temute erau Vintoasele, intruchipäri apropiate, intr-o oarecare mäsurä, cu Ielele. Vintoasele „iau puterea la om“, de aceea trebuie „sä le dai о laodä bunä“, scuipind sä nu le deochi jocul: „Ptiu, fete frumoasä Meret in treaba voasträ“13 sau: „Dusefi-vä Vintoasä Mindre §i frumoasä“14. Despre Martolea se credea cä pedepseste femeile pentru abaterea de la interdictia de a lucra marti seara. Martolea §i Mama Pädurii puteau fi alungate prin procedee magice, ce ni !s-au pästrat in forma unor simple narafiuni15. Majoritatea acestor piecepte magice elementare apar in forme necristalizate §i se referä la о gamä deosebit de largä de imprejuräri concrete, ceea ce le face sä se apropie uneori de narafiunile folclorice. Prin scurte povestiri cu valoare exemplificatoare se indicä gestui, atitudinea, formula ce trebuie rostitä pentru ca situatia criticä sä fie depäsitä. Credintele $i riturile sint vehiculate astfel in mediul folcloric prin naratiuni dense de tipul legendelor demonologice si povestirii superstitioase, fapt ее a contribuit in mare mäsurä la sporirea puterii de däinuire a acestor categorii. О altä cauzä a demersurilor magice de apärare in viafa colectivitätii rurale о constituie teama de „fäcäturi“, de acfiuni räuvoitoare ale agentilor magici, care puteau provoca pagube, imbolnäviri, nenoroc, insucces i» dragoste etc. Nu vom insista asupra credinfelor si interdictiilor general räspindite cum ar fi: ie^irea cu plin sau cu sac, inoportunitatea intoarcerii din drum, credinfa cä nu e bine sä imprumuti unele lucruri in anume momente sau zile, teama de a insträina „norocul casei“. Acestea au о räspindire absolut generalä in spafiul folcloric romänesc, semnificafiile lor esenfiale fiind identice si bine cunoscute. Au fost atestate insä in zonä о serie de practici mai complicate, avind ca scop inläturarea oricärei primejdii ce ar fi putut sä cadä ре о gospodärie: „sä nu sä apropie räu de casä“16. Acelea§i rosturi preventive le aveau mäträguna säditä in grädinä, anumite semne pe peretele poietii si unele rituri sävir^ite la scoaterea din gospodärie a bunurilor sau la vinderea vitelor. Exista credinfa cä lunea, 11 AFC 1480, p. 6, Ca§va, inf. $ara Maria, 47 a. 12 AFC 1474, p. 9, Ibänesti-Pädure, inf. Chirte? Vasile, 69 a, (1935). 13 Mg. 1802 I d, Ibänesti-Pädure, inf. Porav Elena, 45 a. 14 AFC 1477, p. 44, Adrian, inf. Zuga Maria, 68 a. 15 AFC 1475, p. 46. Ibänesti-Pädure, inf. Chirtes Vasile, 69 a. 16 AFC 1474, p. 13; 1475, p. 9; 1477, p. 40.