Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - III. Etnografie
9 FOLCLORUL VAU GURGHIULUI (III) 681 Tehnicile magice — de la simple gesturi la cele mai complicate vráji — se bazeazä pe reprezentári arhaice ale timpului si spafiului, ele sint dependente de credinfe in forte supranaturale, general räspindite, cum ar fi: Necuratul, Bala, Vintoasele, Strigoii, Zinele. Mama Pädurii, Marfolea etc., pläsmuiri fabuloase temute, despre care se povestesc íncá nenumárate legende §i „intimpläri“1 2. Componente esentiale ale viziunii magice asupra lumii, credintele inträ, inainte de toate, in structura elementelor difuze ale magicului, anume in interdicfii, gesturi $i acte rituale elementare, formule uzuale prin care omul se apärä sau cautä sä se avantajeze in imprejuräri date. Aceste elemente difuze sint, de fapt, norme traditionale de comportament magic rezultind din infelegerea neomogenitätii spatiului si timpului, ce s-au perpetuat mai mult prin ceea ce am putea numi tradifia narativä superstitioasä. Nu este de loc intimplätor faptul cä in povestitul viu legendele si povestirile superstitioase ating pinä astäzi cei mai ridicafi indici de frecvenfä si räspindire3. Scopul unora dintre actele magice elementare, atít de pufin cercetate in folcloristica noasträ, era de a feri pe om de ráül pe care-1 puteau pricinui, in locuri si momente anume, duhurile rele. Cele mai simple §i mai generale interdicfii se referä la „locurile rele“, primejdioase, mai ales in unele ore ale noptii: cimitire, räscruci de drumuri, hotarele a douä sau trei sate, case päräsite, copacii singuratici, locuri aflate, potrivit credinfelor locale, sub stäpinirea Baiei4, Strigoilor5 sau Necuratului6, precum §i asupra unor morfi neimpäcati. Este cunoscutä credinfa in „ceasul räu“ de la miezul nopfii. In astfei de locuri $i momente se credea cä nu e bine sä intorci capul inapoi; sä rostes?ti vreun cuvint7, d sä-ti faci semnul crucii, invocind duhuri protectoare8. Se credea, de asemenea, cä nu e bine sä treci neinsofit vadul unei väi, sä dormi pe о „mezuinä!“ sau sä aduci apä de la izvor dupä asfinfitul soarelui, cäci „un timp apa-i pocitä“9. Apa adusä in timpul noptii trebuie supusä unui intreg ritual, constind din stingerea a nouä cärbuni :>i rostirea descintecului de „despocire“10. Unele din aceste precepte magice elementare contin §i indicafii mai precise privind posibilitäfile de depäsire a situatiei critice. Cu toate cä elementul principal al structurii lor rämine interdictia superstitioasä, eie capätä о nouä valenfä functionalä, apropiindu-se de practicile magice propriu-zise. 1 In capitolele dedicate obiceiurilor de familie si calendaristice am fäcut numeroase referiri la eredinte si practici magice integrate fenomenelor respective. 2-3 Aceste nara(iuni au о räspindire largä in zonä. 4 Mg. 1799 I c, Ibäne§ti; inf. Gliga Nicolae 68 а (1968); AFC 1.476, p. 2, inf. Chirtes Vasile, 69 a (1935). 5 Mg. 1772 I b, Ibänesti-Pädure, inf. Matei Floare, 71 a. 6 AFC 1476, p. 38, Ibäne$ti-Pädure, inf. Chirtes Vasile, 69 a. 7-8 AFC 1477, p. 19, Ibäne§ti-Pädure, inf. Chirtes Vasile, 69 a. 9 AFC 1474, p. 16, Inf. Chirtes Vasile, 69 a; Mg. 1796 I g, Ibäne?ti-Pädure, inf. Todoran Ioana, 40 a. 10 Mg. 1796, II i, Ibänesti-Pädure, inf. Dan Vasile, 63 a.
