Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - III. Etnografie
680 Ю. POP, E. PETRUTIU, I. CUCEU 8 Claca torsului se practica toamna §i iarna, fiind organizatá de femeile care aveau multä cinepä de tors. Acestea dädeau de tors femeilor ?i fetelor care acceptau. Femeilor li se dádea fuior, fetelor mari urzealä, iar celor mai mici „buci“. In serile cind se torcea claca, se fäcea §ezätoare, unde mergeau §i feciorii. In timpul lucrului „nu ne dädeau pace sä toarcem: ne rupe fusale si rupe atäle de la caier“. Ceea ce ne intereseazä insä pe noi este incheierea torsului in clacä, care avea loc la casa gazdei intr-o simbätä seara §i unde, aläturi de cele ce participaserá la lucru veneau §i feciori. Se servea mincare si bäuturä, „ca la nuntä“ si apoi se fäcea joc cu „cetera§i“; „aia iera piata cinepii“15. Lipse§te insä din repertoriul folcloric local cintecul ritual al cläcii torsului. „Cintecul gäzdufii“ cum i se spune in regiunea Munfilor Apuseni16. Ca si in alte finuturi ale tärii, cläcile au devenit mult mai rare in ultimii ani. Pe lingä faptul cä radioul si televizorul adunä tot mai mult in jurul lor lumea satelor noastre, oferind satisfacti adecvate nivelului de dezvoltare intelectualä a maselor populare, industria casnicä cedeazä §i ea in fata produselor industriale, mai convenabile. puse in vinzare de comertul actual. Odinioarä, noteazä о informare din Ibäne:?ti-Pädure „täte trebuie sä le facem noi“17, in vreme ce astäzi „iestä la boltä destule“, femeile netrebuind sä mai toarcä. In sfirsit, tot mai mult bärbat, angajat ca salariat la exploatärile forestiere din Munti Gurghiului sau in industrie, vin de regulä numai simbätä dupä amiazä ca sä se intoarcä luni dimineata la lucru. Cele trei ocazii folclorice speciale pe care le-am prezentat au avut, aläturi de celelalte obiceiuri, un rol important in evolufia creatiei populare din Valea Gurghiului, rol pe care il vor sublinia, de altfel, contribute ce urmeazä. D. POP, E. PETRUTIU RITURI $1 DESClNTECE Credinfele §i riturile magice1, aflate odinioarä in legäturä cu preocupärile omului, cu munca zilnicä a acestuia, ocupä un loc important in viata folcloricä a satelor Väii Gurghiului. Din cercetärile noastre, dar índeosebi din materialele culese de Ion Mu§lea cu vreo patruzeci de ani in urmä, se poate contura о imagine clarä asupra importanfei pe care au avut-o categoriile folclorului magic in cadrul vietii spirituale a lumii satului si asupra destinului acestora. 15 V. nota 13. 16 Mirza, Traian, Cintecul ceremonial al cläcii de tors din partea de nord a Munpilor Apuseni — extras din AMET, Cluj 1971, pp. 337—358. 17 V. nota 14.
