Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - III. Etnografie
37 LUCRUL CÍNEPII PE VALEA BEICII 62/ Nivelul inait de perfecfionare pe саге-l cunoa§te in aceastá zonä prelucrarea cinepii a putut fi atins numai printr-o practicä indelungatá ?i continuá la modul traditional. Se mai íntilnesc $i astäzi forme strávechi de prelucrare: topitul in táu, torsul manual, vopsitul cu culori vegetale, spälatul fárá sápun (numai prin fierbere cu le?ie $i bátut cu maiul), incálzitul apei cu ajutorul pietrelor incinse in foc ?.a. ín aceastá zonä se ob(in 10 calitáti de fibre $i respectiv fire din cinepá ?i aceastá situatie nu este de datä recentä: cele mai in virstá informatoare nu-$i amintesc sä se fi fäcut vreodatá altfel. Intrucit memoria popularä nu ne ajutä sä reconstituim realitä^i isto rice decit pentru aproximativ 150—200 de ani, putem afirma cä cel mai tirziu din a doua jumätate a secolului al XVIII-lea prelucrarea cinepii era cunoscutä in modul arätat. Din vremi pe care informatoarele nu le mai pot preciza, s-а (esut in aceastá zonä о gamä foarte largä de (esäturi, unele dintre eie de о deosebitä fine^e $i cu un bogát registru ornamental realizat mai pu(in prin tehnici de ales $i mai ales prin tehnici de nävädit. Pinza de cämä§i ob^inutä din fuior este de о finefe comparabilä cu aceea a pinzei de bumbac calitatea a doua. Aceastá stare de lucruri este contemporanä cu aceea ре care о contatä Elena Moisuc vorbind despre Brasov si Tara Birsei41: „Zeghea $i pinza grosolanä rämin pinä tirziu in veacul al XIX- lea produsele specifice ale populatiei románesti. . .“. Consideräm cä о asemenea constatare nu poate fi generalizatä $i nici acceptatä. Noi opunem afirmatiei citate constatarea cä de$i unele Sortimente de pinzä pot fi numite „grosolane“ (de exemplu, pinza de cenusar, pinza de saci, pinza folositä la lipideele albe de pat, uneori chiar pinza folositä la cämä$ile de lucru ?i poale), nu poate fi numitä astfei pinza folositä la confecfionarea cämä^ilor de särbätoare. Complexui proces prin care sint obtinute produsele textile finite, marea varietate a acestor produse vorbesc de la sine despre cit de complet erau satisfäcute nevoile vie(ii täräne$ti curente in ce prive$te fibra $i pinza ca materii prime pentru confec(ionarea diverselor obiecte textile. Sugereazä de asemenea ideea cä viata (äräneascä din zonä a cunoscut un inait nivel de trebuinte, inteligen(ä si rafinament in implinirea lor. Perfecta adaptare a uneltelor la activitatea practicä, marea varietate de solu(ii gäsite pentru diversele probleme tehnice, folosirea cu maximum de randament a condi(iilor naturale inconjurätoare, a produselor ob(inute din acest mediu precum si satisfacerea completä a nevoilor casei cu tesäturi executate din material propriu $i in gospodäria proprie, explicä atit cauzele cit $i conditiile in care a evoluat aceastá ocupa(ie. — Cinepa este cultivatä astäzi pe suprafete mici. ín cea mai mare parte, necesarul de fire pentru (esut este asigurat din comert: bumbac, fire sintetice, rafie chiar. — Cu excep(ia räzboaielor de tesut, toate celelalte unelte ?i dispozi-41 Elena Moisuc, Industria textilä in Bra$ov fi Tara Birsei, catalog de documente, 1413—1820, vol. I, p. 5.
