Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - I. Arheologie
5 DESCOPERIRI ROMANE INEDITE 61 pämint. Pe coliul nord-vestic al mormintului, la nivelul antic de cälcare aflat la adincimea de 0,80 m fafä de nivelul actual, s-au gäsit douä pietre mari de gresie, depuse ca semn de mormint. Ulterior, depunerile aluvionare au acoperit locul, formind un strat brun-cafeniu cu diverse materiale romane13. Inventarul bordeiului constä dintr-o cantitate apreciabilä de fragmente ceramice, ^igle, bucäp de lut ars, un cap de teracotä, fragmente de sticlä (pl. XLII/9), obiecte de fier (verigä, cuie, un fragment de cufit ?), toate puternic oxidate (pl. XLII/2—4, 6—8), trei fragmente de cute (pl. XXXIX/I—3), о monedä de bronz, un fragment de ac de os (pl. XLII/5) §i bucäfi de oase „menajere“. Majoritatea materialelor proVin din stratui de pe fundul bordeiului §i din jurul vetrei de foc. C er amica cuprinde 1 358 fragmente de vase diferite, din care о parte infimä (20 bucä(i) este de facturä dacicä. Ceramica dacicä de epocä romanä, asociatä pe fundul locuintei cu cea romanä, reprezintä 1,47 % din totálul oläriei. Vasele sint lucrate cu mina din pastä rudimentarä, degresatä cu nisip fin $i uneori cu pietricele, arsä incomplet, cu miezul negru §i fedele brun-cärämizii. Dintre forme remarcäm ceasca ornatä cu alveole (pl. XXXI/1), о а 1 a ornamentatä cu preeminence in forrná de potcoavä (pl. XXXI/1, 2), fructiera preväzutä pe margine cu proeminente alveolate (pl. XXXI/3) §i Ъ о r c anul decorat cu butoni cu virful aplatizat (pl. XXXI/4—5). Ceramica romanä (1338 fragmente), reprezentind 98,53%, dupä calitatea pástéi se imparte in douä categorii: a) finä §i b) zgrunturoasä. a) Categoria finä (circa 431 fragmente, adicä 32,29 %) are pasta argiloasä, arsä uniform, de culoare ro§ie, portocalie sau cenu§iu-inchisä, deschisä ori brun-gälbuie. Principalele tipuri de vase sint oala, farfuria, strachina, castronul, cana, bolul, cupa, ulciorul §i vasul bitronconic. Oala cu sau färä toartä este tipul de vas cel mai utilizat, cuprinzind variante de dimensiuni mari §i mijlocii (pl. XXXIX/6), bombate sau zvelte, cu marginea evazatä oblic ?i puternic profilatä, canelatä la interior, cu nervurä exterioarä, muchia arcuitä §i subtiatä. Unele exemplare au peretii drepti si búza te§itä orizontal, platä sau canelatä (pl. XXXIII/3, 10; pl. XXXV/4 §i pl. XXXVI/2), Far furi a scundä, intilnitä rar, are marginea puternic evazatä (pl. XXXIV/1, 7, 14). S t r a c h in a, destul de frecventä, cuprinde variante cu corpul scund sau inait, marginea invazatä, ingrosatä sau subfiatä (pl. XXXIV/2, 4, 8, 10). Castronul inalt, cu pintecul puternic bombát si búza evazatä oblic are pe 13 Identificarea sarcofagului apartine elevilor Corneliu Päcurariu, Ion Dézsi $i Dan Raica de la ?coala generáld din localitate, care, cu ocazia rävä?irii scheletului dezvelit la capätul sud-estic al mormintului, au aruncat in riu oasele labclor §i gambei drepte, precum si citeva fragmente dintr-o canä cu cioc si bucätele de sticlä. Descoperirea a fost anuntatä telefomc Muzeului din Media? de cätre prof. Corneliu Päcurariu, primarul comunei. Cercetärile fäcute la locul descoperirii au identificat in maiul drept al riului oasele altului schelet, smulse in zilele urmätoare de apele involburate impreunä cu incä trei cärämizi cäzute din sarcofagul amintit. Salvarea mormintului s-а fäcut in zilele de 15—20 august cu ajutorul prof. C. Päcurariu, materialul arheologic si osteologic fiind depuse la Muzeul municipal Media?.
