Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - I. Arheologie
62 M. BLÄJAN, e. STOICOVICI, P. GEOROCEANU, C. PÄCURARIU 6 mijloc о nervurä (pl. XXXIV/5, 9, 11—13). Se intilnesc ?i variante de forrná tronconicä (pl. XXXIII/9 §i pl. XXXIV/3) sau semisfericá (pl. XXXIII/6—7; pl. XXXV/1—3, 6, 8), cu marginea profilatá. Сапа cu to art ä se caracterizeazá printr-un git ínalt cu marginea profilatá, deseori canelatá (pl. XXXII/1—2, 4) sau prevázutá cu cioc (pl. XXXIII/2). В о 1 u 1 inait, uneori bitronconic (pl. XXXV/9), are marginea ingro§atá si rotunjitá (pl. XXXIII/5). U Iciorul cu toartä este reprezentat de un singur git cilindric (pl. XXXVII/8), iar сира tronconicä (pl. XXXII/3 §i pl. XXXV/5) este decoratá cu pastile in relief. í’undurile de oale, stráchini, castroane, cáni §i boluri, de obicei, sint inelare §i mai rar plate (pl. XXXIII/4, 8). Unele oale au fundul concav ín partea centralá, fiind prevázute cu umbo la interior ((pl. XXXV/7). Tortile intilnite la oale §i cáni au sectiunea rectangulará §i marginile rotunjite. Majoritatea vaselor sint acoperite pe ambele feje cu о angobá rcsubrunä sau cenu§iu-negricioasä, dar se intilnesc Ornamente lustruite (pl. XXXV/1) sau incizate, ca liniile orizontale (pl. XXXIII/1, 5—6; pl. XXXV/6) dispuse pe píntecul oalelor, castroanelor §i cánilor, őri canelurile executate pe umárul, partea te^itá a marginilor ?i pe suprafata exterioará a tor(ilor. b) C er amica zgrunfuroasä (935 fragmente, adicä 64, 94o/0) are pasta degresatä cu mult nisip, paete de micä §i pietricele. Suprafata exterioarä a vaselor este asprá la pipáit. Arderea s-а realizat incomplet ín mediu oxidant sau reducätor. Peretii vaselor au miezul cenusiu-negricios §i fefele brune, cu nuanfe cárámizii, gálbui sau gri. Un numár redus de fragmente sint arse secundar. Repertoriul formelor acestei categorii de ceramicá este mai redus, cuprinzind: oala cu sau färä toartä, cana, strachina, capacul, pocáiul, amforeta, fructiera, chiupul etc. Oala de dimensiuni diferite se caracterizeazá prin fund concav (pl. XXXIX/8), corpul zvelt sau bombát, gítul scurt, marginea rásfrintá spre exterior, de cele mai multe ori direct din perefii vasului. Marginile sínt íngrosate, cu muchia rotunjitá, canelate la interior sau te^ite orizontal la partea superioará (pl. XXXVI/1, 4—5, 7; pl. XXXVII/1, 3, 6). Сапа cu toartä, cu gítul cilindric §i marginea profilatá, are toarta ornamentatä cu douä caneluri longitudinale (pl. XXXII/6). Strachina tronconicä prezintá fundul plat §i u$or profilat, marginea invazatá §i rotunjitá (pl. XXXVI/6). Capacul are marginea simplá §i butonul scund, cu suprafata concavá (pl. XXXVI/3; pl. XXXVII/9). Pocáiul este tronconic, avind piciorul de sustinere cu fundul plat sau concav, prevázut la interior cu umbo §i caneluri (pl. XXXVII/7). Ulciorulamforetá are gitul cilindric §i marginea evazatá oblic (pl. XXXIV/6). Amfora reprezentatá de un fragment de perete din regiunea fundului este decoratá pe ambele fefe cu caneluri largi dispuse orizontal (pl. XXXVIII/1). Fructiera are piciorul cu baza múlt evazatá (pl. XXXII/7). Chiupurile de dimensiuni mari sint voluminoase (pl. XXXVII/10; pl. XXXVIII/3), cu grosimea peretilor de 0,8—1,5 cm $i : marginea te$itá orizontal, latá de 4—6,9 cm.
