Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - III. Etnografie
3 LUCRUL CÍNEPII PE VALE A BEXC1I 593 Cea mai veche atestare documentará о are satui Sínmihaiu de Pádure (1319)3, apói satui Cácuci (1441). Celelalte sate sint atestate toate la anul 1453. Desigur, aceste date de atestare nu dovedesc decit cá la data respectivä satui a devenit posesia cuiva. Dar se presupune implicit cá satui a fost múlt mai vechi si cá piná atunci a fost liber. De atunci §i piná astázi ele sínt amintite ín diverse acte dovedind о neintreruptä existen(ä. Traditiile locale vorbesc despre participarea locuitorilor de pe aceste väi la unele evenimente importante din istoria patriei noastre: revolu(ia de la 1848, Unirea Transilvaniei cu Románia, cele douä räzboaie mondiale. Apärätori dirzi ai drepturilor lor, locuitorii acestor sate s-au infruntat nu odatá cu stäpinirea feudalä, a$a cum au fäcut-o рщсащ care la 1779 s-au judecat cu curtea de la Gurghiu care voia sä-i iobägeascä4. Aceastä persisten(ä in timp este doveditä si de anumite toponimice din hotarul sau vatra acestor sate: Cetäfä, Colnic, Dilma Pirlitä, Grui, Gruiefä, Säcäturä, Urisiu, Zäpozie s.a. $i trebuie sä consemnäm aici denumirea unui pisc impädurit, aflat la hotarul dintre ßerbeni ^ Chiheru de Sus: „Pciculeu“, pe care-1 eredem derivat din latinul Piculeus (virf). Reliefül este tipic satelor din zóna submontaná. Primávara si vara satele sínt ascunse sub verdeata livezilor. La inceputul iemii, dinspre N-E „se intoarce un vínt de la Pciatrá (Pciatra Ur$uii, toponimic din lo~ calitatea Orsóvá, jud. Mure$). Régimül precipitafiilor este potrivit, arareori se inregistreazá secetá; inunda(iile n-au fácut pagube mai importante piná ín anul 1975. Principalele surse de a asigura cele neeesare traiului sínt agricultura, lucrul la pádure, cáráu$itul. Aceste sate cuno$teau mai multe categorii de me$te$ugari: butnari, „cäuaci“ (fierari), cizmari, dulgheri, rotari, „suci“ (cojocari), funari $.a. Se spune cá in Beica de Sus erau cíndva $i spätari. Aceastä varietate de ocupatii, de altfel caracteristicä satelor noastre, este explicabilä. Oamenii acestor locuri au rämas sta tomici pe un pämint särac cäruia i-au smuls cu trudä recolta fiecärui an. Pe lingä munca la cimp $i cre$terea copiilor, femeile mai aveau $i datoria de a „imbräca tätä casa“. III. Din istoricul prelucrärii cinepii Se $tie cu certitudine cä prelucrarea fibrelor $i firelor textile din cinepä $i in era cunoscutä íncá din neolitic. Tracii secolului al VI-lea i.e.n. foloseau cinepa pentru confectionarea imbräeämintei, dacii si daco-romanii о cuno$teau de asemenea. Din feudalismul timpuriu s-au gäsit in numeroase locuri dovezi materiale ale prelucrärii cinepii la noi. Din feudalismul dezvoltat ni s-au pästrat diverse piese textile, atestäri documentare ce vädesc continuitatea in timp $i teritorialä a acestei ocupatii. Trebuie sä sublimem si faptul cä majoritatea termenilor legati de prelucra-3 Coriolan Suciu, Dictionar istoric al localitätilor din Transilvania, vol. I, А—N. vol. II О—Z, Bucure?ti, 1968. 4 Procesul fiscului Transilvaniei cu unii locuitori de pe domeniul Gurghiului care г?i revendicä libertatén si drepturile de pu$ca?i ai cetäfn Gurghiului, 1799, Arhivele statului — Tirgu Mure?, colecpa de documente volante, nr. 93. 38 — Marisia vol. VIII
