Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - III. Etnografie
592 V. TRUTA n ín urmä. In C.A.P.-urile din zona se cultivä in ca materie primä pentru industria textilä. Prezentind aceastä ocupafie a femeilor de pe Valea Beicii am respectat terminológia localä a ocupafiei. Explicarea termenilor locali о facem in glosar ($i in text cind acest lucru nu ingreuieazä lectura). Ace?ti termeni sint marcafi cu ghilimele $i-i folosim consecvent numai cind n-au echivalent literar (cf. fuior din glosarul nostru cu fuior in D.L.R.M.). In literatura de specialitate cu privire la prelucrarea cinepii s-а insistat mai ales asupra aspectului estetic al produselor obtinute. Uneori s-au consemnat $i etape ulterioare obtinerii firelor cum ar fi rä§chiatul, fiertul tortului, urzitul, näväditul, dar aceasta s-а fäcut färä a se intra in detalii. De asemenea, nu s-а insistat asupra relatiilor ce existä intre uneltele folosite, relafiile dintre diferitele etape ale acestui proces de muncä. ßi mai ales s-а trecut prea u§or peste etapa urzitului $i aceea a näväditului, abordindu-se cu precädere tehnicile de ales, motivele ornamentale §.aA Ne propunem sä nu repetám ceea ce s-а spus deja, ci vom aborda acele aspecte care, fie cä n-au mai fost semnalate, fie cä prezintä. caracteristici deosebite. Lucrarea noasträ poate fi necesarä din citeva puncte de ved ere: 1. incearcä о privire mai cuprinzätoare asupra acestei ocupafii prezentind in cursivitatea lor toate etapele prelucrärii cinepii — evident, rezumindu-se la zona restrinsä anunfatä; 2. in zona cercetatä de noi se obfin cele mai multe calitäfi de fibre — si deci de fire — din cite s-au semnalat pina acum in literatura de specialitate ;3. despre zona etnograficä a Mureipului Superior (din care face parte $i Valea Beicii) s-а scris pufin iar despre zona cercetatä de noi, deloc. Incercám deci a suplini mäcar partial о atare lipsä. II. Cadrul geografic istoric. Aceastä micro-zonä se aflä ín sudul depresiunii Reghinului, la poalele munfilor Gurghiu, inscriindu-se astfel ín zona etnograficä a Mure^ului Superior. Tradifiile orale ale unora dintre satele amin ti te mai pästreazä amintirea grupárii caselor ,,pe neamuri“1 2, la distance relatív mari unele de altele, de о parte $i de alta a Váii. Cu timpul s-а produs un fenomen de centralizare dar si unul de roire (in cazul satelor Urisiu de Sus, Chiheru de Sus, Beica de Sus). In cazul unora dintre aceste sate mai pot fi §i azi reconstitute vechile crínguri. 1 Din bibliográfia consultatä amintim, respectind cronologia aparitiei lor, citeva lucrári in care etapele prelucrärii cinepii ni se par mai adecvat abordate: Tudor Pamfile, Industria casnicä la romäni, Bucuresti, 1910: Lucia Apolzan, Portul fi industria casnicä textilä in МипЩ Apuseni, 1944; Barbu Slätineanu si colab., Arta popularä in Republica Popularä Rom&nä, Bucuresti, 1957; Tancred Bänäteanu ?i colab., Arta popularä in Republica Popularä Romänä, Bucuresti, 1957; Nicolae Dunäre §i colab., Arta popularä din Valea Jiului, 1963; Marcela Foc?a. Tehnici tradifionale pentru prelucrarea cinepii, in Cibinium pe anii 1967—1968; P. Petrescu, E. Seco?an, Aurelia Doagä, Cusäturi populare romaneßti, Bucuresti, 1973; Marina Marinescu, Arta popularä romäneascä, fesäturi decorative, Cluj-Napoca, 1975; Gheorghe Nistoroaia, Stergare populare, Bucuresti. 1975; Georgeta Stoica .si Aurelia Doagä, Interioare romänefti — fesäturi fi cusäturi, Bucuresti, 1977. 2 Informatia citatä ne-а fost transmisä de majeritatea informatoarelor. In continuare, in cazurile in care nu se indicä sursa, informabile fac parte din aceeasi categorie.
