Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
550 GAL CORNELIA M rindul, el a propagat ideea necesitätii colaborärii frä^e^ti dintre micile state dunärene, singura chezä?ie virtualä a apärärii independence! nationale. Särbätorirea céléi de-а 90-a aniversäri a mortii eroice a poetului Petőfi Sándor a primit о astfel de interpretare, un caracter atotcuprinzätor, intr-adevär popular. Pe cimpul luptei de la Alberti erau prezen^i reprezentantii muncitorimii, täränimii $i intelectualitájii cu veden democratice, veni^i in mase compacte de la maid depärtäri. La festivitate ii intilnim $i pe reprezentantii muncitorimii románé ?i maghiare din jude- Cul Mure?. In urmätoarele redám scrisoarea muncitorului din Reghin Csizmadia István, care ne relateazá, la depártare de aproape 40 de ani,. desfá?urarea festivitatilor: Muncitorii románi ?i maghiari din Reghin, strins uniti, au trimis cite un reprezentant — din partea maghiarilor, ?i din partea románilor. La depunerea coroanei, Francisc fina a gráit astfel, in limba románá: ,,— Am adus о coroanä, in numele muncitorimii din Reghin la mormintul marelui luptátor pentru libertate. Muncitorimea dore$te liberta tea in spiritui lui Petőfi, deoarece numai acea libertate este adeväratä се о propováduia Petőfi: libertatea lumii. Muncitorimea nu cunoa?te privilegii in cadrul libertätii, fiindcá 5tie cä libertatea nu se poate realiza prin oprimarea altor natiuni. Numai aceea libertate este adeväratä се о realizäm in spiritui lui Petőfi. Noi, muncitorii, care trudim impreunä, fläminzim impreunä §i luptäm impreunä pentru о bucatä de piine, vom lupta impreunä ?i pentru viitorul nostru, pentru libertatea §i independenfa noasträ. Fiindcä deopotrivä ne amenintä imperialismul incendiator al cercetätorilor de rasä, precum in anii 1848—1849 reacfiunea de la Viena s-a läsat, ca о povarä infemalä, deopotrivä pe toate popoarele mici din bazinul Dunärii. Din indepärtarea celor 90 de ani, Petőfi ni se adreseazä, acél Petőfi care a luptat pentru libertatea lumii, impotriva геафшш $i tiraniei de la Viena. Cel care a luptat impotriva oricärei strädanii de oprimare [...]“ Dupä citarea cuvintärii, articolul — scrisoare continuä astfel:. „Noi, muncitorii, simtim ororile trecutului, fiindcä el este frate geamän cu prezentul. Simtim cä §i acum ne amenintä acela?i pericol, ca $i acum 90 de ani. Singura deosebire este, ca in locul tiraniei germane de la Viena, se aude la granitele noastre tropotul cizmelor tintuite ale cercetätorilor de rasä. Noi, muncitorii, ne vom apära impotriva acestor pericole, ne vom apära libertatea, pinä la ultima picäturä de singe, färä deosebire de nationalitate [.. .]“36. In septembrie 1939 izbucne$te cel de-al doilea räzboi mondial. In tara noasträ devine din ce in ce mai iminent pericolul introducerii dictaturii fasciste. La 30 august 1940, pentru a räspläti activitatea regimului horthyst, nazismul ii räpe?te Romäniei partea de nord a Transilvaniei $i prin odiosul dictat de la Viena alipe?te Ungariei aceastä parte a tärii, undemajoritatea populatiei о formau romänii. Horthy^tii comit о serie de actiuni singeroase de teroare, orientate impotriva populatiei románé, impose Erdélyi Magyar Szó [Cluj], I, nr. 9 din 13 august 1939; Arhiva Muzeuluü judetean Mure?, nr. inv. 7405.
