Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
35 LUPTA INFRACTA A OAMENILOR MUNCII 551 triva evreilor, dar cu repercusiuni ?i asupra populatiei maghiare de orientare democraticä. In anii ocupa^iei horthyste starea materialä a populatiei se inräutäte?te tot mai mult. Iatá ce serié un raport poli^ienesc din Tirgu Mure? in anul 1941: „Plingerile sint generale, in special din partea muncitorilor manuali, in sensul cä ei suferä mult de pe urma ratiilor mici de piine, iar patronii confirmä ?i ei cä muncitorii sint incapabili a depune eforturile necesitate de mersul muncii“37. Intr-un memoriu redactat de unii invä^ätori re fugiat i af lati la Tirgu Mure?, in august 1941, se aratä: „Acum ne ispä?im päcatele, sintern complet distru?i materialice?te, ne-am vindut lucrurile personale, sintern in restantä cu chiria pe 4—5 luni, nu putem sä asiguräm tratamentul medical membrilor no?tri de familie bolnavi, cäci salariile noastre de eite 120 de pengő, in scumpetea ce a crescut cu 50 % ?i cu ° chirie de 50—80 pengő, nu ne asigurä nici mäcar traiul de pe о zi pe alta. Copiii no?tri pot freeventa ?coala numai räminind datori cu taxele ?colare; acum insä nu-i mai putem trimite la ?coalä pe copii, nu avem din ce sä le cumpäräm pantofi, haine, nu avem nimie. Iar noi, in zdrente, umiliti, chinuiti, deznädäjduiti träim cu sentimentul unor exilati“38. Chiar din prima clipä a ocupatiei horthyste, sub conducerea comuni?tilor, in Transilvania de nord s-а desfä?urat о largä activitate antifascistä, antihorthystä. Au avut loc manifestatii de protest impotriva ruperii in douá a Ardealului. In numele Comitetului teritorial pentru Ardeal ?i Banat al P.C.R. s-a difuzat un buletin ín centrele mai importante din partea de nord a Transilvaniei. In buletin se spunea: „Steagul revolutionär al Comitetului teritorial pentru Ardeal ?i Bana\ al P.C.R. a fluturat neinfrint ?i nepätat. Cu fidelitate proletarä ?i recu> nostintä aplecäm acest steag in fata C.C. al P.C.R.“ Documentul a subliniat interesele comune ale poporului román ?i maghiar impotriva fascismului: „Prin obiectivele urmärite, de färämitare teritorialä ?i ca un rezultat al acesteia, jugul in general va fi ?i mai strins, teroarea mai barbarä, exploatarea mai intetitá, in ambele párti [...] va fi tot mai strinsä ?i unitatea de luptä a popoarelor noastre, a maselor muncitoare maghiare, romäne?ti, germane, evreie?ti ?i rutene rämase impreunä“39. In urma activitätii unor luptätori dirzi ?i neinfricati, comuni?ti ?i antifasci?ti, repede s-au infiintat circumscriptii teritoriale de partid. Centrul unei asemenea circumscriptii era la Tirgu Mures; s-au organizat celule puternice de partid la Deda, Lunca Bradului, Reghin etc. In 1940 s-а tinut о plenarä a Comitetului din circumscriptia Mure?, in cadrul cä-37 Gh. Zaharia, L. Vajda, G. I. Bodea, P. Bunta, M. Coraci, L. Fodor, A. Simion, Gh. Tufui, Rezistenfa antifascistä in partea de nord a Transilvaniei, Cluj-Napoca, 1974, p. 52. 38 Idem, p. 48. 39 Idem, pp. 92—93; Arhiva Muzeului judefean Mure?, nr. inv. 2856.
