Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
31 RELATU CULTURALE ROMÄNO-MAGHIARE 505 rezultá interesül pictorului maghiar pentru aceastä actiune ?i regretul cä n-a putut participa la intilnirea de la Baia Mare, din cauzä cä „n-am avut para chioarä in buzunar ca sä ajung la termenul fixat“, dupä cum märturise?te in scrisoarea din 28 iunie 193691. Lui Aurel Ciupe, Szolnay ii scria la 8 mai 1938 о scrisoare de adeziune la афипеа pictorului román impotriva räspindirii kitsch-ului ?i tablourilor de import falsificate. Aurel Ciupe avansase un memoriu Ministerului Instructiei, combätind acest fenomen de poluare a pie^ii artistice. Szolnay se dorea combatant aläturi de Ciupe in cazul unor noi demersuri: „Dacä va fi nevoie incä о datä sä facä demersuri voi lua parte la disputä deoarece ?i pentru mine este important sä fac ceva, numai cä väzind cä toate ac^iunile sint dezarmate pe de-о parte de indiferentä, pe de altä parte de excrocheria poleitä, n-am mai avut chef ?i energie ?i, in sfir?it, mi-am fäcut о serie de du?mani, ca ?i cum n-a? fi avut destui. Lucrul cél mai simplu cu care am fost atacat a fost acéla cä sint trädätor de patrie“92. Ne oprim aici cu selec^iunile noastre din corespondent ?i märturisirile scriitorilor ?i arti?tilor in legäturä cu rela^iile lor personale. О antologie va completa studiul nostru, ilustrind ?i aspecte neabordate aici (de exemplu selec(iuni din corespondent lui Bartók Béla). Incheind capitolul privitor la rela(iile culturale romäno—maghiare manifestate in cadru institutional ?i personal, consideräm necesar sä punctäm citeva aspecte concluzive. A?adar in deceniul 1933—1944 s-au continuat tradidi institutional ale cäror baze se puseserä in perioada postunionistä. Ne referim, in prímül rind, la acea universitate a frätiei intelectuale, Välenii de Munte, prezidatä de spiritui marelui umanist Nicolae Iorga. P.E.N.-Clubul romänesc, de?i luase fiintä in 1923, i?i contureazä pe deplin activitatea in sensui relatiilor romäno—maghiare dupä 1930. Subsectia maghiarä creatä in 1932 a contribuit la intensificarea colaborärii culturale romäno— maghiare. Pe lingä actiunile centrale, о serie de initiative de apropiere romäno-maghiare din alte centre urbane ale tärii (Oradea, Cluj, Tirgu Mure?) intregesc imaginea fenomenului studiat de noi in aceastä perioadä. In conditiile ascensiunii fascismului ?i a nerespectärii drepturilor democratice, colaborarea culturalä a intelectualilor romäni ?i maghiari progresi?ti dobinde?te un sens politic, de luptä pentru apärarea culturii, a valorilor umaniste, a civilizatiei de nävala barbariei. In asemenea conditii istorice vitrege пи о datä glasul arti?tilor ?i scriitorilor romäni ?i maghiari s-а unit impotriva comercializärii artei, impotriva degradärii spirituale. Räspunsurile scriitorilor cuprinse in ampla anchetä a Familiei din 1935 sau Intilnirea de la Tirgu Mure? (1937) sint actiuni elocvente pentru pozitia democraticä, umanistä a céléi mai bűne párti din intelectualitatea romänä ?i maghiarä. 91 V. Szolnay Sándor, A világ legvégén, Kolozsvár, 1973, p. 14. 92 Ibidem, p. 63.
