Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
504 M. TURZAI, S. SIN, К. OLOSZ 30 rinthy Frigyes, Ligeti Ernő, Veres Péter, Kosztolányi Dezső, Méliusz József, Fekete Tivadar, Kibédi Sándor, Tamási Áron §.a.87. О scrisoare trimisá de Kuncz Aladár lui Codarcea la 9 februarie 1931 exprima din plin preocuparea romancierului pentru difuzarea literaturii románé. Anun^indu-§i о vizité, scriitorul maghiar formuleazá concomitent citeva cereri foarte precise, ll roagá pe Codarcea sä caute douä nuvele de prozatori romäni ín via^ä, sä se gindeascá asupra persoanelor care ar putea serie sintetic despre próza romänä contemporanä, despre poezie, despre dramaturgié. La ultima temá il roagá pe Codarcea sä se angajeze el insu§i. li mai cere apói sä selecteze patru-cinci poezii íncá netraduse in maghiará. Toate aceste treburi le dorea rezolvate Kuncz Aladár pina la sosirea lui ín capitalä. Codarcea a intre^inut strinse relabi $i cu Gaál Gábor, redaetorul Korunk-ului. Codarcea a urmärit permanent aceastä revistä. Gaál Gábor s-а consultat adesea cu Corneliu Codarcea in privin^a reflectärii literaturii románé in Korunk. „Totdeauna m-а primit cu pläcere §i eu m-am bucurat cä i-am putut fi de fölös“88, afirmä Codarcea ín interviul acordat lui Веке György. Gaál Gábor i-a solicitat lui Codarcea, intr-o scrisoare din 8 octombrie 1934, sprijinul necesar pentru a obline prelungirea vizei de a rámine ín Románia09. Intr-o alté scrisoare expediatá in 15 iunie 1936 Gaál Gábor i$i exprimä dorin^a ca prietenul säu sä urmäreascä permanent Korunk-ul, de asemenea il informeazä asupra proiectelor sale legate de reprezentarea sectorului romänesc in revistä: „Tin ca d-voasträ sä urmäri^i íntotdeauna Korunk-ul. Cum a^i putut vedea, Korunlc-ul se ocupä din ce in ce mai des cu problemele din Romania $i a§ dori ca in viitor revistä sä fie §i mai intensivä in aceastä direc^ie. Dar e vorba de faptul cä trebuie sä creascä cei care sint pregäti^i sä elaboreze lucräri din acest domeniu. In ceea ce priveste situatia mea, uneori am greutä^i, dar sint recunoseätor romänimii pentru cä pot lucra lini^tit §i mä pot consacra studiilor §i muncii mele. Dacé in cursul verii ajung la Bucure^ti vä voi vizita neapärat“90 Redactarea in 1936 a unui numär Korunk dedicat culturii, literaturii románé militante a prilejuit о fructuoasä colaborare intre Gaál Gábor §i Alexandru Sahia, Stefan Voicu, dar mai ales Gheorghe Dinu, responsabilul de fapt al acestui numär. ln cartea lui Веке György, Tolmács nélkül (Kriterion, 1972) se dau amänunte interesante despre geneza numárului romänesc al Korunk-ului din 1936. Arätam la ínceputul studiului nostru cä Szolnay Sándor avea la Cluj in perioada la care ne referim un atelier deschis oricárui artist autentic indiferent de nationalitate. Era un loc al prieteniei §i al creatiei adevárate. Din coresponden^a lui Szolnay cu Aurel Popp, in vara lui 1936, cind se pregätea congresul plasticienilor ín vederea infiin^árii unui sindicat, Ibidem, p. 51. 88 Ibidem, p. 59. 89 V. Utunk XI (1958), nr. 32 (10 august), p. 5. 90 Ibidem.
