Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
460 TR. RUS 10 duce neműitu miri in popor“ $i a-?i desfäsura „opera lor de ?ovinism ?i distrugere a noului nostru ideal national“30. Täranii ?i-au manifestat — in petitü ?i memorii, in adunäri etc. — hotärirea fermä de a nu renunta la drepturile oferite de Legea de reformä agrarä. „D-le ministru, noi nu vom renunta nicicind la drepturile noastre preväzute in legea votatä in 1921 — se sublinia in memoriul comunei Suseni adresat la 8 ianuarie 1925 Ministerului Agriculturii ?i Domeniilor. — Ne cuprinde mirarea cind am vedea cä proprietari sträini de neamul nostru sä fie scutiti de expropriere, ?i orfani $i invalizi de räzboi sä fie cer?etori. Credem cä spiritui de dreptate ce trebuie sä stäpineascä toate autoritätile noastre, acum románe$ti, nu vor permite eludarea légii §i persecutarea oamenilor nevoia?i“31. In 1926 la Comitetul agrar se aflau pentru avizarea constituirii de pä$uni comunale in intindere de 30.966 jugäre cererile urmätoarelor 22 de localitäti: Aluni?, Deda, Dedrad, Deleni, Dumbrava, Filea, Idicel, Idicelul de Sus, Idicelul de Jos, Lueriu, Lunca Bradului, Maiore$ti, Mure?mort, Petri?, Porce?ti, Rästolifa, Ripa de Sus, Ripa de Jos, Säcalul de Pädure, Stinceni, Suseni ?i ТорЩа“32. S-а ajuns la aceastä situate deoarece stabilirea märimii lotului tip nu s-а fäcut in conformitate cu prevederile Légii agrare. S-а luat drept bazä de calcul numärul caselor, ceea ce nu corespunde cu numärul capilor de familie, deoarece in aceea?i casä locuiau trei-patru familii. In alte cazuri, din rea vointä ori din necunoa?tere de cauzä, comunele respective au fost considerate ca fäcind parte din zonä de deal, ceea ce a presupus mic?orarea lotului tip. Ca urmare, täranii considerau pe bunä dreptate cä, in unele cazuri, aceste hotäriri care au permis mo?ierilor „sä nu pribegeascä“, au constituit pentru ei о „loviturä de moarte, fiind nimicitä in total economia ?i cre?terea vitelor care pinä in prezent le-au fost unicul lor izvor, de trai ?i acum dupä suferinte de mii de ani se väd siliti sä-?i iar drumul pribegiei, din tara lor, cä la grofii §i baronii unguri dupä pä?uni nu mai au ce cäuta“33. S-а procedat gre?it ?i pentru cä nu s-au expropriat, in prímül rind, suprafetele pe care locuitorii le-au folosit ca pä?uni din cele mai vechi timpuri ?i in special dupä 1918 in sistemul arenzilor f orta te, täranii fiicd pu?i ín situatia de a lua „toiagul pribegiei in minä ca sä cer?eascä piinea in alte pärti“, De asemenea, nu s-а avut in vedere, cä in decursui anilor, din cauza exploatärii nerationale a pädurilor, suprafete intinse au devenit pä$uni ?i ca urmare nu puteau fi considerate la acea datä päduri pentru a se cere avizul Comitetului agrar. Cele 40 de comune inainteazä in 1927 Comitetului agrar un memoriu colectiv in care se cere, avindu-se in vedere cä problema pädurilor §i pä?unilor comunale de pe Valea Mure?ului formeazä un interes comun pentru toate aceste a?ezäri, ca aceastä problemä sä se centralizeze ?i sä se judece intr-un singur complex pentru a se putea solutiona definitiv so Idem, fond Comitetul agrar, jud. Mures, dos. 24/1927, f. 187. si Idem, dos. 46/1922, f. 66. 82 Idem, f. 13. S3 Idem, dos. 24/1927, f. 37.
