Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
11 FRAmINTARI TÁRÁNKAT! ÍN 1922—1940 461 §i corespunzätor doleanfele färanilor. Se cere, de asemenea, delegarea unui specialist care cunoscind situafia a§ezärilor din Valea Mure§ului „sub raport national ?i sub raport politic“ sä constate la fafa locului, pentru comune, toate necesitätile de pä?uni §i päduri pentru ca locuitorii „sä fie lini$tifi §i increzätori in dreptatea cauzei lor“. In incheiere solicita ca in scopul constatärii necesarului de pä?uni pentru comunele din Valea Mure$ului, un inspector din Ministerul Agriculturii, impreunä cu consilierul agricol al judefului, sä primeascä sarcina „sä pä?eascä la fafa locului de urgenfä pentru armonizarea intereselor comunale“3,;. Din multitudinea documentelor care atestä främintärile ce au avut loc in jurul problemei constituirii pä$unilor din Valea Mure$ului, ne-am oprit la cele ce se referä la comunele Lunca Bradului, Stinceni §i Toplifa, considerind cä acestea sínt cele mai semnificative pentru cunoa$terea drumului greu §i lung sträbätut de färani in acfiunea de apärare a drepturilor ce le-au fost conferite de Legea de reformä agrarä. Pentru Lunca Bradului s-а expropriat de la mo$ierii Kemény ?i Bänffy, in 1922, о suprafafä de circa 1300 jugäre pentru a fi transformatä in pä?une comunalä. Comitetul agrar, nefinind seama de situafia concretä din acea zonä ?i fiind influenzát de о serie de personalitäfi interesate in salvarea proprietäfii mo$iere?ti, a dispus, la 3 martié 1924, reformarea hotäririlor primelor douä instance in ceea ce prive$te exproprierile fäcute de la mo?ierul Kemény in sensul läsärii acestuia a suprafefei expropriate sub motivul cä proprietarul dispune de instalafii de exploatare forestierä. In schimbul acestei suprafefe se propune ca färanii sä primeascä pädure la о distanfä de 20—30 km de comunä, ofertä care а fost consideratä de säteni „ca о batjocurä la adresa färänimii $i muncitorimii noastre curat romäne?ti iji a insä$i Légii agrare“ $i aceasta cu atit mai mult cu eit in hotarul comunei erau intinse suprafefe mo$iere§ti „muncite de sute de ani de brafele färanilor“34 35. In memoriul inaintat Ministerului Agriculturii färanii cer sä li se acorde suprafefele necesare din proprietäfile baronului Bänffy, „färä de care considerä cä nu mai pot träi“ in acest cätun muntos ?i stincos, färä teren cultivabil, fiind avizafi la cre?terea vitelor ?i la industria casnicä de lemn. De asemenea, solicitä, plecind de la faptul cä „Legea agrarä a fost fäcutä pentru ridicarea färänimii särace“, sä se „execute a$a cum a fost“36. Au in vedere atitudinea delegatului Ministerului Agriculturii care, in loc sä cerceteze in mod obiectiv situafia sätenilor in timpul anchetei intreprinse, sä le asculte dolean^ele acestora in vederea stabilirii „faptelor $i imprejurärilor“, a „gustat ospitalitatea“ marilor latifundiari Kemény §i Bänffy „unde i s-au administrat $i probele necesare“. In aceastä situafie färanii se intrebau: „Ce rost a mai avut descinderea d-sale cind n-a primit indrumarea necesarä $i d-sa nici ideie n-are despre imprejurärile asupra cärora trebuie sä ancheteze §i nici nu $tie cä prin anchetä ce fapte trebuie sä se constate? Nu cumva a venit numai ca sä constate cä in Lunca Bradului sint codri verzi de brad §i sä faeä experienfä cä proprietarul fidei comi— 34 Idem, f. 43. “ Idem, dos. 119/1923, f. 28.
