Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
7 HERDER ianismul 153 unui comportament cu caracter general. Intr-un articcl „Despre limbi“ din anul 1845, Barit a reprodus citeva considerari referitoare la importanda limbii in general $i a celei nationale in particular, „scoase §i culese de la unii scriitori clasici ai veacului nostru“23, citindu-1 pe Condillac si pe Fotteck, färä a aminti pe Herder, lata cä sensuri multiple pe care diverse lecturi le fac sä aparä, trecut unele ín altele si converg cätre un focar in jurul cäruia se articuleazä. Aceastä cäutare a unei unitäfi semnificative dincolo de ireductibilitatea aparentä a diversitäfii, -evidentiatä de articolul lui Barit, este comunä intregii generafii pasoptiste, corespunzind nu numai unei nevoi general-teoretice, ci si unei exigence practice. Izvoarele care alimenteazä gindirea nu vor fi intotdeauna märturisite, totusi instanta tutelarä, spiritul herderian, se recunoaste cu uyjrintä. Precizia fixärii sursei este necesarä, dar procedura filiatiilor absolutizatä, tinde tacit sä dizolve о sintezä in elementele ei partiale. Realitatea istoricä a devenit insä atit de presantä, incit a investit limbajul herderian de a se gindi pe sine $i nu ne rämine decit de а ■sesiza turnura personalä, accentul propriu pe care il au aceste idei genera e in epocä, in limbajul nou formulát, romänesc. 5. „Succesul“ ideologico-politic al lui Herder a fost insotit de un „succes“ ín cimpul literelor. De altfel la romänii din Transilvania acesta este domeniul prin care s-а instituit un circuit preferential privitor la opera sa. Scrisorile unui „clasic“ cum il considera Barit intr-un articol din 1838 sau ale „strälucitului bärbat“ mentionat de loan Russu in nota unui articol despre „Aflarea §i rostul tipografiei24 s-а impus §i in cimpul traducerilor. I. Many, incä student la Blaj, a publicat in anul 1839 alegoria „Pomii raiului25, iar Alexandru Zane, colaboratorul lui Barit in Tara Romäneascä, semneazä in 1844 tot in „Foaie“ traducerea fabulei „Cei trei prieteni“26. Pavel Vasici i-a cerut lui A. Muresanu colaborarea spre a transpune „Viata la cimp §i la grädinä“ inseratä in „Macrobiotica“ lui Christoph Wilhelm Hufeland27. Un manuscris clujean provenit de la liceul piarist §i datind din perioada prepa§optistä cuprinde aläturi de alte traduceri din clasicii germani douä parabole din ciciül „Blumenlese aus Morgenländischen Dichtern“, „Viata oamenilor“ $i „Norocul schimbäcios“28. Istorioarele traduse i§i propun о misiune eduoativä, moralizatoare. Prioritate are mesajul, valoarea lor literarä impunindu-se in subsidiar. ‘’■* ln Fmil, 8, 1845, nr. 1. p. 4. 24 R[ussu, I.], Aflarea si rolul tipografiei, in Fmil, 4, 1841, nr. 2, p. 12. 25 A. Ardeleanu, Pomii raiului, in Fmil, 2, 1839, nr. 47, p. 376. A. Ardeleanu este pseudonimul lui I. Many* 26 ln Fmil, 7, 1844, nr. 26, pp. 206—207. 27 Macrobiotica sau maiestria a lungi viafa dupd Hufeland tradus fi intocmit pentru orice román cultivat de Pavel Vasici, tom. II, Bra?ov, 1845, pp. 165—168; V. si Chr. W. Hufeland, Makrobiotik, oder die Kunst das menschliche Leben zu verlängern, von..., editia a V-a, Wien, 1832, pp. 232—233. 28 Culegere de poezii germane in traducere romäneascä, din secolul al XlX-lea, Biblioteca Filialei din Cluj-Napoca a Academiei R.S.R., ms. rom. 261.
