Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
154 Г. WOLF 8 Aportul direct al lui Herder la fenomenul románesc de descoperire a folclorului este incä insuficient elucidat, in pofida unor remarcabile eforturi de cercetare a istoriei foleloristicii romäne$ti din prima jumätate a veacului al XIX-lea. Pe drept se subliniazä intr-un recent studiu cä „problema influence! lui Herder asupra culturii románesti trebuie reluatä intr-un studiu independent, deoarece s-а fäcut un adevärat abuz in aceastä privin^ä si diversi cercetätori repetä necritic afirmatii färä acoperire“29. Intr-adevär, atita timp cit ne vom multumi cu afirmarea unei influenae indirecte, subterane si combinatä cu cea a contemporanilor si discipolilor säi, echivocul este de neinläturat. Intelegerea herderianä a folclorului echivaleazä cu о preschimbare de sensibilitate prin afirmarea dimensiunii sale metafizice si a valorii sale estetice. Cipariu a avut intuRia valorii artistice a folclorului, considerindu-1 ca un izvor de innoire a culturii si literaturii. Printre intelectualii bläjeni el este de altfel §i creator de traditie, indemnínd la culegere. Interesül lui Nicolae Pauletti pentru culegerea folclorului provine de la Cipariu30, probabil si cel al lui I. Russu31. Chiar dacä ín cele din urmä interesül pentru foiclor este impins in plan secundar in folosul limbii, este limpede totusi cá prin efortul lui Barit: si al lui Cipariu nationalul si folcloricul converg spre о unitate categorialä, conceptui de foiclor fiind in evolutie, chiar dacä vechea mentalitate iluministä n-a fost incä definitiv depä$itä. Acest din urmä fapt ni-1 demonstreazä chiar cursul de filozofie tinut de un cunoscätor al lui Herder, Bärnutiu. In copia lui loan Micu Moldovan datind din anii 1839—1845, la paragraful „Pneumatologie“ se afirmä cä superstitiile si practicile spiritualiste sint „credinfe de$arte“, reprezentind о „batjocurä a constiintei si a cuvintului [ratiunii — D. G. si P. T.] omenesc“32. 6. Receptarea creatoare a lui Herder in mediul cultural románesc ne dezväluie cärturari cu un vast orizont filozofie. Ea intäreste faptul cä operele nu se integreazä in adevärata culturä decit in mäsura in care sínt dorite, iar chemarea lor umanä, individualä sau colectivä, nafionalä este imperioasä. Filozófia intelectualilor romäni de la 1848 a dizolvat granifele in care a inchis-o principiul propriei imanenfe, comunicind neingrädit cu mediile care о suscitä $i susfin — politic si cultural, — devenind astfei о filozofie practicä ce imbräfisa intr-o perspectivä unitarä problemele timpului ei §i cäuta solutii in determinismul social-istoric. Filozófia herderianä a contribuit la fäurirea constiintei necesitätii unor solutii de tip nou in lupta pentru drepturi nationale. In „Istoria romä-29 A. Fochi, Contribufn la istoria foleloristicii romäne$ti: Caietul de cintece populare a lui Manuil Isopescu din anul 1843, in Rev. etn. folc., 22, 1977, nr. 1. p. 61. 30 I. Mur.lea, Nicclae Pauletti si culegerea lui de cint&ri ji strigäturi romänefti din jRosia de Secas, 1838, in vol. Cercetäri etnografice .ji de foiclor, vol. I, Bucure§ti, 1971, pp. 106—108. 31 Idem, T. Cipariu yi literatura popularä, in op. cit., pp. 65—87. 32 Apud D. Ghi?e, P. Teodor, Contribufn la cunoasterea activitäfii filozofice a. lui Simion Bärnupiu, in Revista de filozofie, 11, 1964, nr. 3, p. 365.
