Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
152 I. V’OLF ritui säu de discernämint operind delimitäri semnificative fatä de opera acestuia, argumentate prin idei preluate din gindirea lui Vico §i Michelet16. Astfel ín (articole ca „Viafa §i moartea nationalä“17 18 sau „Cultura“83, discutind problema raportului dintre stat §i culturá, Barit respinge ideea desfäsurärii ciclice a culturii, evolutia potrivit virstelor biologice. Michelet §i Quinet ale cáror traduceri §i interpretári au mediat cunoasterea operei lui Vico §i Herder in Principate indeosebi, au a?ezat cele douá sisteme filozofice íntr-o perspectivä teoreticä unicä dar au disociat íntre contributiile fiecáruia, preluind ideile lor diferentiat, íntr-o nouá sintezá19. Larga lor audientá in mediul intelectual románesc a favorizat initierea unor preocupári mai cuprinzátoare ?i a unei cunoasteri temeinice a operei lui Herder. Semnificativä pentru medierea francezá a lui Herder ín acest rástimp este proiectul lui I. Heliade Rádulescu din anul 1846 de a traduce ín seria „Bibliotecii universale“ douá din scrierile sale fundamentale, „Idei asupra filosofiei istoriei umanitátii“ si „Serisori cu privire la progresul umanitátii“. Capitolul de filozófia istoriei cuprindea in proiectul lui Heliade aläturi de Herder pe Vico si Lessing20. Heliade a avut ca model catalogul lui Aimé Martin21, la fel ca §i Michelet, popularizator fervent al lui Vico in Franfa. 4. Apelul freevent la ideile lui Herder in perioada de elaborare a ideologiei nationale índreptáte^te conceptui de herderianism, desemnind una din componentele ideologiei generatiei románé de la 1848 din Transilvania. Intr-o formulare sinteticá, reunind totalitatea semnificatiilor fenomenului, herderianismul a fost definit ca „metodá de luptá pentru pástrarea fiinfei etnice $i nationale“22. Este о ideologie ce se define$te ca totalitate rezultatá din convergenta si confluenta unor multiple elemente, ce se implicá reciproc ?i dintre care nici unul nu este suficient prin sine insusi, dat fiind cá trimite, pentru a fi deplin intelese, la toate celelalte. Herder este doar elementul cél mai de seamá al unui nucleu teoretic general, un adevárat model, fixát prin educate si prestabilit prin antecedente iluministe, destinat sä orienteze intreaga activitate politico-culturalá, in concordantá cu programul national. Atitudinea fatä de ideile lui Herder finde sä deviná exemplificatoare pentru adoptarea 16 in „Gazeta Trans’lvaniei“ Barit a publicat fragmente din serierea lui Michelet „Le peuple“. Seria a fost deschisá ín anul 1846 cu capitolul IV, „Les nationalités vont elles disparaitre?“. v. Articol pregátitoriu. Nafiile apune-vor?, in Gazeta Transilvaniei, 9, 1846, nr. 55, pp. 217—218. Despre receptarea lui Michelet, vezi I. Breazu, Michelet si románii. Studiu de literamra comparata, in vol. Studii de literatúrai romána $i comparata, vol. II, Cluj, 1973, pp. 7—178. 17 In Fmil, 5, 1842, nr. 51, p. 405. 18 In Gazeta Transilvaniei, 11, 1848, nr. 1, pp. 1—2; nr. 2, pp. 5—6; nr. 3, pp. 9—10: nr. 4. pp. 13—14. 15 C. Petrescu, D. Fuhrmann, Herdersche Einflüsse auf die Befreiungsbewegung der Rumänen, in Arcadia (Berlinül Occidental), 9, 1974, nr. 1, pp. 48—49. 28 D. Popovici, Studii literare, vol. Ili, Ideológia literarä a lui I. Heliade Rädulescu, Cluj-Napoca, 1977, p. 185. 21 Ibidem, pp. 182—183 22 $t. Pascu, Corespondenfa lui Barip la al treilea volum, in $t. Pascu, I. Pervain (s.r.), op. cit., vol. III, Bucure?ti, 1976, p. VI. 6
