Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
3 HERDERIANISMUL 149 ce referire la Herder. Intr-o lucrare de referintä in epocä §i de largä circulate in sud-estul european, „Allgemeines Handwörterbuch der philosophischen Wissenschaften nebst ihrer Literatur und Geschichte“, Krug il judecä aspru pe Herder, aprigul antikantian, disociind intre meritele lui ca filolog, poet ?i teolog $i contribufiile sale filozofice. In domeniul filozofiei Herder n-ar fi fost un „gründlicher Forscher“ ci mai mult un diletant: „Idei cu privire la istoria umanitätii“ este „incontestabil opera in care spiritul filozofic al lui Herder a vibrat cel mai intens, chiar dacä §i aici expunerea nu este intotdeauna lipsitä de ambiguitäfi“6. Herder a atacat Aufklärung-ul prin concepfia sa despre inteligen^ä, §i personalitatea umanä, prin teória limbii, a literaturii $i a artelor, dar indeosebi prin abordarea istoriei §i a dezvoltärii istorice, ceea ce a intirziat §i limitat initial receptarea lui de cätre intelectualii románi, reprezentanti ai unei culturi incä predominant iluministe, ancorati in dreptul istoric §i constitutionalism. Constiinta filozoficä, impusä prin formatia intelectualä se situa in linie kantianä si pärea sä refuze •convingeri indreptate impotriva sistemului filozofic dominant. Din rafiuni didactice, datoritä necesitätii formärii unei platformé teoretice omogene la elevi, Herder a fost exclus chiar de cätre traducätorii manualului lui Krug, ambii adepti ai ideilor sale. Dar pentru intelectualii románi, sistemul kantian nu s-а dovedit a fi autarhic, ci о conceptie integratoare, deschisä spre insumarea altor tendinte, fie paraleie, fie chiar opusé cum era cea a lui Herder. Cäci pentru orice gindire cultivatä nespecializatä si pentru orice viziune asupra lumii, demersui filozofic constä in combinarea §i integrarea diverselor idei si aspecte ale unor sisteme filozofice, in sinteza practicä si necesarä unei infelegeri adecvate si uníficate a realitätii. De aceea Herder nu va fi impus de acea constiintä filozoficä dobinditä prin cunoasterea lui Krug, ci de aceea care finde sä se identifice cu con^tiinfa politicä si in care delimitarea polemicä fafä de Herder promovatä de kantieni nu-§i va mai gäsi locul. Aidoma altor medii intelectuale sud-est europene, intelectualii románi au descoperit in opera §i gindirea lui Herder un sens fundamental $i universalizabil, expresia bogatä §i completä a unei experienfe metafizice cu reale implicatii asupra realitätii social-politice. Astfel conceptia sa despre limbä §i nationalitate conferä unitate §i profunzime viziunii asupra lumii pe care realitatea istoricä о propune §i impune. Geea ce caracterizeazä aceastä realitate istoricä in primul rind, este complexitatea problemei nationale dupä 1830, cind pätura conducätoare maghiarä a pornit actiunea de deznationalizare. Faptul cultural va purta in si cu sine о insemnatä §i directoare incärcäturä politicä tragicä, mai •cu seamä cä in sesiunile diétáié din anii 1834—1835 §i 1837—1838 s-a deschis discutia „unirii“ Transilvaniei cu Ungaria. „Articolul de limbä“ din proiectul de lege dezbätut in sesiunea anilor 1841—1842 prevedea impunerea limbii maghiare ca limbä „oficialä si diplomaticä“ si cultu-6 Idem, Allgemeines Handwörterbuch der philosophischen Wissenschaften nebst ihrer Literatur und Geschichte, vol. II, Leipzig, 1833, p. 404.
