Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
150 I. WOLF 4 ralä obligatorie in Transilvania7. In acest context se situeazä actiunea blájeaná de la 1842—1846 condusä de S. Bärnutiu, sprijinit de аЩ profesori §i majoritatea covir§itoare a elevilor. „Ultramaghiarismul“ cerea ca mi^carea nationalä sä se fundamenteze tot mai mult pe elemente herderiene, indeosebi, pe conceptia lui Herder despre limbä ?i nationalitate. In Transilvania, deopotrivä la romäni, maghiari §i sa§i conceptui romantic de nationalitate se impune definitiv, fiind asumat ca criteriu de constiintä §i izvor de polarizare a energiei politice colective. Dar in timp ce noul concept este revolutionär pentru romäni, la maghiari si la sa$i el se dovede§te a fi integrator, conservativ, §i, in cele din urmä, reactionar in acceptiunea sa politicä. ln cultura maghiarä8 si säseascä9 a avut loc о receptare timpurie a operei lui Herder, inceputurile situindu-se la räspintia veacurilor, in timp ce pentru cultura romäneascä putem deocamdatä admite pentru primele trei decenii doar posibile „atingeri“: la Ion Budai-Deleanu, Petru Maior sau Eftimie Murgu. ,,Räzboiul limbilor“ a contribuit la ,,redescoperirea“ §i actualizarea lui Herder in publicistica maghiarä si säseascä din Transilvania, in timp ce in cultura romána Herder trebuia sä fie „descoperit“ spre a se impune definitiv in constiintä generatiei pasoptiste. Dacä Krug insemna pentru intelectualii romäni, crescuti la ?colile Blajului, autoritatea logi cä, Herder era pentru ei in mai mare si mai insemnatä mäsurä instanta existentialä, filozófia sa fiind verificatä in cimpul luptei politice de emancipare nationalä. Astfel rafionalismul kantian este nevoit sä se imbine cu о metafizicä etichetatä de acesta ca fiind irationalä, ce promoveazä о cunoa$tere cu pretenfii de plenarä adecvafie in raport cu existenfa nationalä in totalitatea ei. Neindoielnic, demersui filozofic bärnufian a depä$it la catedrä rafiunile de sistematizare si canonizare prezente in manual, abordind realitatea concretä. Ceea ce este mai important pentru receptarea ?i insu?irea spiritului herderian — constructia lectiilor, modul de interven tie a dascälului — se poate insä doar intui. Au existat desigur in afara cursului de filozofie $i alte prilejuri de а-l préda pe Herder. Spre exemplu, manuscrisul pierdut de „Istoria literaturii germane pentru elevi“ al lui Grigore Moldvai, invätätor la Scoala normalä ?i din anul 1834 detinätor al catedrei de limbä germanä 7 Despre dezbaterile diétáié v. I. Lupa?, О lege votatä in Diéta transilvanä din Cluj la 1842, in Studii istorice, vol. V, Sibiu-Cluj, 1945—1946, pp. 232—264. 8 Privitor la receptarea maghiarä v. Pukánszky В. Herder hazánkban I. Herder és a népies irány, Budapest, 1918; Kovács G., Batsányi és Herder, in Filológiai Közlöny (Budapesta), 16, 1970, pp. 177—186; L. Némedi, Beziehungen von Herder, Wieland und Batsányi zur Zeit der Französischen Revolution, in Német Filológiai Tanulmányok (Debretin), 2, 1966, pp. 23—48; H. Sundhausen, op. cit.r pp. 64—87. 9 Herder a recenzat elogios scrierea lui A. L. Schlözer despre istoria sa?ilor, Kritische Sammlungen zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen, vol. I—III, Göttingen, 1795—1797, recenzia fiind reprodusä in revista sibianä Siebenbür gische Quartalschrift: Schlözers Geschichte recenzirt von Vicepräsidenten Herder ln- Weimar, In Siebenbürgische Quartalschrift, 7, 1798, nr. 1, pp. 68—71.
