Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
148 I. WOLF 2 tual maghiar1 — a reeditat in 1807 culegerea de poezii populare „Stimmen der Völker in Lieder“ si tot lui ii apaiéin numeroasele editii vieneze din opera lui Herder. Este semnificativ cä in procesul receptärii romäne§ti, opera lui Herder §i-a asociat-o pe cea a lui J. G. Müller. La Blaj ambele opere se gäsesc doar in fondul bibliotecii gimnaziale, editiile indicind pentru Herder о difuzare mai tirzie decit in bibliotecile maghiare si säse§ti din Transilvania, dar nu mai pu^in masivä. Beceptarea paralelä a celor dói ginditori este sugestiv evidenciáié in cazul lui loan Maiorescu. La inceputul anului 1839 acesta ii comunicä lui Barit de la Craiova cä ii traduce „ne§te cuvinte a unui bärbat zdravän, pe care Ci l-а? sfätui sä-1 cite§ti tot, acum §i nu mai tirziu, von Müllers: Despre criticä“2. In aceea?i scrisoare Maiorescu isi exprimä intenCia de a traduce „pentru Foaia ta, un dialog intre »Criticä $i Satirä« din Herder“3. Unii posesori ai cärCilor lui Herder aflate in fondul gimnazial de la Blaj §i-au insemnat ex-libris-uri: loan Faur, viitor deputat in parlamentül de la Pesta, Grigore Moldvai, dascäl de limbä §i literaturä germáné, loan Antonelli pe mai multe exemplare si profesorül Iosif Pop, ultimii doi situaCi de partea lui Bärnutiu in conflictui cu episcopul I.emeni. Dar multe cärCi poartä semnele unei circulaCii mai intense. Sublinieri siinsemnäri, semnäturi §i etichete de librärii vieneze aratä cä eie nu au rämas la cel care le-а achiziCionat mai intii, ci ?i-au schimbat adesea proprietarul, trecind ca obiecte prin mai multe miini, iar ca idei prin mai multe coníytiinfe. Nu cunoa^tem in ce mäsurä a fost prédát Herder la cursul de filozofie, disciplinä strälucit reprezentatä la Blaj prin dascäli ca S. Bärnutiu' §i Timotei Cipariu, ambii clädindu-^i prelegerile pe manualele kantianului Wilhelm Traugott Krug. In manualul de care s-а slujit A. T. Laurian pentru traducerea sa, Herder este mentionat de douä őri la bibliográfia capitolului de „Filosofie fundamental“ cu scrierile sale antikantiene, aläturi de replica kantianä semnatä de Krug insu$i4. A. T. Laurian a preluat in bibliográfia selectivä a manualului säu indicatiile bibliografice cuprinse in „Handbuch“. Interesant este cä nu intocmai a procedat T. Cipariu, in traducerea tirzie a aceluia?i manual5 lipsind ori-1 H. Sundhausen, Der Einfluss der Herderschen Ideen auf die Nationsbildung bei den Völkern der Habsburger Monarchie, München, 1973, p. 74. 2 $t. Pascu, I. Pervain (s.r.), George Barif ?i contemporanii säi, vol. I, Bucure$ti, 1973, nr. XI, p. 227; N. Bänescu, V. Mihäilescu, loan Maiorescu, Bucure?ti, 1912, p. 440. Traducerea din J. G. Müller, Briefe über das Studium der Wissenschaften, editia a II-a, Zürich, 1817, p. 43 a apärut in Foaic pentru minte, inimä $i literaturä (in continuare Fmil), 2, 1839, nr. 0, p. 48. 3 $t. Pascu, I. Pervain, op. cit., p. 228. 4 J. G. Herder, Metakritik der reinen Vernunft, Leipzig, 1799; Idem, Kalligone als eine Metakritik der Urteilskraft, Leipzig, 1800; W. T. Krug, Herders Metakritik und deren Einführung ins Publikum durch Hermes Psychopomposus (Wieland, Deutscher Merkur), Leipzig, 1798; v. W. T. Krug) Manual de filosofie si de literaturä filosoficä de... Tradus dupä a treia edifiune de A. T. Laurian. ln' trei tomuri, tom I, Bucure?ti, Tipariul Colegiului National, 1847, p. 27 si 31. 5 W. T. Krug, Elemente de filosofie, de T. Cipariu, vol. I—II, Blaj, 1861-1863.
