Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
HERDERIAN1SMUL — COMPONENTA A IDEOLOGIEI GENERAflEI ROMÄNE DE LA 1848 DIN TRANSILVANIA I. WOLF 1. In limitele studiului de fata problematica receptárii románe§ti a Iui Johann Gottfried Herder se refuzä unei iratári teoretice ample. Ne vom limita prin mijlocirea citorva fapte definitorii pentru prezenta $i esenfa fenomenului la sublinierea unui aspect care ni se pare fundamental: modul in care semnificafiile oferite de gindirea §i opera herderianä capätä sens de la proiectul existential, índeosebi de la aspectui säu ideologico-politic, al acélóra care le asumä, in cazul nostru intelectualitatea romäneascä din perioada premergätoare revolutiei de la 1848. Cäci, este neindoielnic faptul cä intelegerea receptárii herderiene implicá punerea in evidenfä a structurilor proprii receptorului. Astfel, cercetarea conduce la spafiul de genezä al con^tiinfei nationale de facturä romanticä §i revolutionarä, slujind ca punct de plecare pentru unele consideratii referitoare la un context mai larg de istorie comparatä a ideilor. Ideile herderiene, indeosebi cele despre limbä §i popor, natiune §i stat s-au suprapus configuratiei politice transilvänene a perioadei prerevolutionare, au reprodus teoretic, modelator structurile románesti, fenomenul receptárii $i realitatea istoricä aflindu-se in serii paralele inegale: existä un fenomen jji un epifenomen, о structurä social-politicä romäneascä §i о structurä ideologicä autohtonä originalä ce integreazá valorile de gindire europeanä, iar ambele se oferä intelegerii depline printr-o continuä raportare reciprocä. 2. Intelectualii románi au cunoscut opera lui Herder deopotrivä prin cärti §i prelegeri. Dascälii bläjeni care au adus cele 15 tomuri in rafturile bibliotecii gimnaziale i-au apreciat opera deja in timpul studiilor de la §colile nerománe§ti din Cluj, Aiud, Tirgu Mure§ sau Sibiu, care posedau mari biblioteci alimentate de un prosper comert de carte strins legat de centrele germane de culturä. Ideile insumite aici au fost intärite in urma studiilor efectuate in sträinätate, indeosebi la Viena unde la inceputul veacului §i in primele sale decenii cultul lui Herder era intretinut de Johann Georg Müller, fratele istoricului Johannes von Müller. J. G. Müller — о personalitate cunoscutä §i apreciatä in mediul intelec-
