Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
128 ALEXANDRU PÄL-ANTAL о Aceste mi?cäri au avut loc in imprejuräri deosebite, cind imperiul habsburgic antrenat in räzboaiele antinapoleoniene se afla intr-o situate criticä. Urmarea politicii de räzboi a fost agravarea situa^iei maselor färäne?ti din imperiu, inclusiv a celor din Transilvania, care erau nevoite sä suporte greutä^ile purtärii räzboaielor, sä asigure for^a umanä pentru armatä, sä intre^inä ?i sä aprovizioneze trupele militare. Infringerile suferite in primävara anului 1809, in cadrul celei de-a cincea> coaliti antinapoleoniene, au determinat Curtea din Viena ca „pentru apärarea tronului ?i a constituted1 sä reinvie atit in Ungaria ?i Croatia, cit si in Transilvania, vechea institute a insurectei nobiliare, adicä a obligatei feudale a nobilimii de a se ridica la oaste in timp de räzboi. Dar dintre cei obligat la insurecta nobiliarä in Transilvania numai о micä parte erau nobili in adeväratul sens al cuvintului2. Marea masä a celor afectat de aceastä mäsurä erau nobilii mici (nobilii cu о sesie ?i armali?tii3) ?i secuii liberi (fo?tii primipili ?i pixidari) neinclu?i in regimentele gränicere?ti, supu?i la sarcinile fiscale. Ei träiau mai ales in comitatele Solnocul Interior, Solnocul de Mijloc, in districtele Chioarului ?i Fägära?ului, unde numärul micilor nobili maghiari ?i romäni, respectiv a boierilor era insemnat, cit ?i in scaunele secuie?ti Mure? ?i Odorhei unde täranii liberi ?i armali?tii formau majoritatea populatei4. Vestea insurectei nobiliare a fost primitä cu ostilitate atit de färanii liberi cit ?i de nobilii mici. In scurt timp au apärut främintäri täräne?ti care, au atins amploarea cea mai mare in scaunele Mure? ?i Odorhei dar erau semnalate in Chioar, Hunedoara ?i in alte párt. In tinuturile secuie?ti främintärile au izbucnit odatä cu inceperea conscrierilor pentru insurecta nobiliarä in luna august 1809. Täranii au 2 Potrivit prevederilor reglementárilor insurectiei nobiliare, о bunä parte din nobilime a reu$it sä se sustragä de la ridicarea personale la oaste. Nu intimplätor scria Baritiu in legäturä cu acest aspect cä: „Multime din ei i?i puserä oameni in loc cu plata, ca §i sa?ii, sau trimiserä la oaste din iobagii lor pre eite cineva; se mai ?i ,bolnäviserä‘ cu suté din ei“. Vezi: Georgie Baritiu, Pärfi alese din Istoria Transilvaniei. Pre doue suté de ani din urmä, vol. I, Sibiu, 1889, p. 552. 3 Nobilii cu о sesie $i armali?tii constituiau categoria cea mai numeroasä dar $i cea mai säraeä a nobilimii ardelene$ti. Deosebirea dintre nobilii cu о sesie ?i armali§tii era mai mult traditionalä. De obicei, prin nobili cu о sesie se intelegeau nobili care nu stäpineau iobagi sau cel mult unul. Armali?tii erau proveniti din täranii liberi sau iobagi care, evidentiindu-se cu ocazia serviciilor militare sau cu alte imprejuräri, au primi t diploma neme?eascä. Micii nobili secui fäceau parte din categoria armali$tilor, majoritatea lor primind „diplomä“ in a doua jumátate a secolului al XVII-lea, Baritiu ii caracterizeaza astfel: „nobiles unius sessionis, armalistae, sclopetarii, adecä de pitari, logofeti de al treilea rang, masili, mo?neni etc. din tierile romäne$ti“. Vezi Baritiu, op. cit., p. 389. 4 ln 1808 numärul familiilor nobililor cu о sesie in districtul Chioarului era 2525 (adicä 31,97 % a populatiei contribuabile), in Solnocul Interior 2239 (11,28 %), in Solnocul de Mijloc 1601 (12,43%), in districtul Fägäraijului 623 (8,78%; — ace$tia erau boieri). In scaunul Odorhei erau 7340 familii de secui liberi (56,82 % a populatiei contribuabile) $i 628 armali$ti (4.86 %), in scaunul Mure? 3628 (33 %) $i respectiv 1415 (12,87%) — Vezi: Al. Csetri — St. Imreh, Statistica socialä a populafiei Transilvaniei la srir$itul orinduirii feudale (1767—1621), in Populate societate, vol. I, Cluj, 1072, pp. 223—225.
