Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
3 miscäri tAranesti in 1809 129 primit cu ostilitate ac^iunile autoritä^ilor $i au refuzat sä se supunä conscrierilor $i sä accepte serviciul militar. Pozi^ia lor fa^ä de aceastä insurec^ie ne este cunoscutä incä dinainte de aceastä datä dintr-un memoriu al täranilor din scaunul Odorhei. Acentia, la vestea efectuärii insurectiei nobiliare, aminatä intre timp, au depus la 16 decembrie 1808 un memoriu-protest in fa^a adunärii generale a scaunului, ^inutä la Odorheiul Secuiesc5. lntitulindu-se „starea secuilor liberi contribuabili“, ei au protestat cu indignare impotriva obligärii lor la sarcini militare: „ ... atunci — scriu in memoriu — cind noi ne-am ridicat la oaste (adicä inainte de 1711 n. n.) am fost in altä stare, starea nobiliarä ne-а fost datä ?i am fost scuti$i de orice fei de sarcini; in tarä n-am intre^inut cele trei regimente pe care acum le intre^inem $i nici cu popor nu le-am intregit. Potrivit acestora, onorate ?i nobile Scaun Marchal, Ilustre Domnule Jude Suprem Regal, cu ce drept putem fi impovära^i, prin ridicare la oaste, cu о nouä sarcinä §i prin aceasta sortiri pieirii totale“. Ei n-au refuzat sä se ridice la oaste dar au condi^ionat-o de ?tergerea impozitelor $i de reprimirea altor libériáéi avute pe vremea cind au fost in stare militarä. Cunoscind situa^ia $i starea de spirit ce domnea in rindul acelor categorii de 1-ärani care urmau sä fie mobilizál prin insurec^ia nobiliarä ilustratä semnificativ §i de memoriul amintit, diéta, din iunie 1809, adusese douä articole de legi pentru scutirea de sarcini fiscale a nobililor cu о sesie, armali§tilor, primipililor, pixidarilor ?i urma?ilor säräci^i ai primorilor secui cu conditia ca ace$tia sä satisfacä „datoria lor legitimä izvoritä din starea lor nobiliarä“6, adicä sä punä mina pe arme pentru apärarea tronului $i a orinduirii de stat existente. Dar conscrip^iile au fost concepute färä ca articolele in cauzä sä fi fost sanc^ionate de impärat, fapt care a fost folosit ca motiv de refuz din partea täränimii. La adunarea generalä a scaunului Odorhei din 31 iulie 1809, in care s-а comunicat inceperea insurectiei nobiliare in acel tinut, reprezentantii satelor, in numele stärii contribuabililor, $i-au exprimat indoiala lor fa^ä de valabilitatea articolelor dietale neintärite de suveran. Ei au cerut garantarea de cätre impärat a scutirii lor de däri pentru totdeauna, $i nu numai pe timpul ridicärii la oaste, iar sanc^ionarea articolelor dietale sä aibä loc incä in timpul efectuärii conscrierilor. In caz contrar de$i se lasä conscribi nu se vor ridica sub steaguri $i nu vor depune jurämintul7. Popularia satelor a fost mai neincrezätoare in promisiunile autoritäfilor nobiliare decit reprezentan^ii lor. Ei s-au opus de la inceput in marea majoritate conscrierii. In ziua de 3 august, János Czikor, perceptorul regese, informeazä pe judele suprem regal al scaunului Odorhei cä „dupä cum aud incä de acum din ve§ti, nu se vor supune nici in ruptul capului conscrierii nici acuma. Eu le voi comunica deeäderea lor in iobägie ve?-5 Arh. Stat. Cluj-Napoca, Arhiva scaunului Odorhei (in continuare A. Sc. О.), Protocoale, nr. 1/26, Vezi si anexa 1. e A. Sc. O., Protocoale, nr. 1/27. 7 Ibidem. 9 —i Marisla vol. VIII
