Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
3 UN DOCUMENT INEDIT DIN 1784 121 lui Jankovich, act tipic pentru starea de spirit ce domnea ín sínül acestei clase. In aceastä petite se preconizau ca „mijloace pentru lini$tirea“ \aränimii: 1. Tragerea in $eapä, decimäri, pedepse aspre, dupä vina fiecärui räzvrätit; 2. Pe viitor, intervente armatá neintirziatä, indatä ce va fi nevoie; 3. In acest scop armata sä se afle in permanentä in stare of ensi vä; 4. Pedepsirea imediatä cu moartea a räsculafilor prin$i; 5. Spre a-i avea mereu sub ochi pe tärani, sä fie evacuafi cei ce locuiesc in case mai indepärtate, greu de controlat, $i sä fie a?ezat mai aproape de posibilitätile de supraveghere; 6. Toate armele aflate la popularia satelor sä fie confiscate; n- Preotii, primarii ?i juzii romäni, „capi ai räutätilor“, sä fie pedepsiti färä excepte cu moartea; 8. Toate bunurile luate de räsculat sä fie neintirziat restituite proprietarilor lor10. Erau mäsuri cvasi-statariale, de genui celor care §i fuseserä aplicate prin arbitrariul nobilimii comitatelor pinä la venirea comisarului regese, cind a inceput actunea de anchetare masivä a täranilor. Chiar $i dupä aceasta insä, nobilii din comi tatele Tirnava, Turda, Alba ?i Cluj, nevrind a dezarma, hotärirä, la finele lunii februarie 1785, trimiterea unei delegati la impärat, cu misiunea de a justifica inaintea acestuia atitudinea lor fatä de räscoalä. Fapt semnificativ pentru rolul unuia dintre cei doi semnatari ai scrisorii ре care о publicäm aici, este cä asesorul Sámuel Tűri fäcea parte din delegata de trei persoane ce urma sä se infät$eze Impäratului in scopul mai sus mentonat11. Asadar, interesül pe care il prezintä documentul analizat constä, mai ales, in informata de primä minä, provenitä chiar din partea solilor nobilimii albense, referitoare la pregätirea memoriului nobiliar comun despre mäsurile considerate a fi imperioase pentru acél moment. Acestui aspect principal al fazei finale a räscoalei, oglindit in documentul discutat, i se asociazä un altul, contnut in ?tirea ее о comunicä trimi$n Albei-de- Jos comitelui suprem, referitor la imprejurärile prinderii lui Cloaca (vezi Postscriptum-ul scrisorii). Conform acestei informati, evenimentul respectiv ar fi decurs intr-un mod cu tótul deosebit de cel care este bine cunoscut din toate sursele documentare, demne de incredere, infät?indu-ne prinderea lui Clo?ca impreunä cu Horea, in pädurea Scoru$et (Scoräcet) din Muntii Giläului12. Avind in vedere cä, in perioada care s-а scurs 10 N. Densu?ianu, op. cit., pp. 347—351. 11 Vezi D. Prodan, op. cit., p. 317 (numele apare aici sub forma Samuel Turi; neindoielnic insä, este vorba despre aceea$i persoanä). 12 Astfel, in 1st. Rom., Ill, p. 772; N. Densu$ianu, op. cit., pp. 412—418 (descrie amänuntit episodul); F. Szilágyi, op. cit., pp. 208—209 (indicä sursele de informare: a) raportul din 31 decembrie 1784 al colonelului Kray, trimis din Abrud cätre comandamentul din Alba-Iulia; b) depozitiile gomicilor care i-au prins pe cei doi conducätori, depozitii inregistrate la 12 ianuarie 1785 in Abrud; §i c) comunicatul dat impreunä de guvematorul Transilvaniei §i comandantul armatei (Sibiu, 11 ianuarie 1785).
