Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
120 LIDIA CHITU, FRANCISC PAP 2 Scrisoarea poartä data de 22 decembrie 1784. Semnatarii, Tűri Sámuel3 $i Kozma Ferenc4, íi comunicä baronului Kemény Simon, comite suprem de Alba-de-Jos5, cit ?i Tablei continue a comitatului, cá a doua zi dupá sosirea lor, deci ín 19 decembrie, au fost prímig. de comisarul regese Jankovich, cu care au mai avut intrevederi $i in zilele urmátoare. De asemenea, s-au íntilnit $i cu comitele suprem6 ?i cu persoane de vazá ale comitatului, care le-au impärtä$it confinutul lucrärii ce urma sä fie inaintatä comisarului regese7. Dupá cum relateazá cei dói trimi$i ai Albeide-Jos, memoriul va fi cit mai degrabá definitivat, insistindu-se pentru moment asupra dezváluirii cauzelor apropiate ?i indepártate ale miseárii ^áráne§ti, precum §i asupra consecin^elor pe care le comportá intirzierea interven^iei armate a for|elor imperiale. Aceastá orientare — fire$te, momen taná — concorda, se pare, cu príma reac^ie a lui Jankovich in fa^a evenimentelor, ín acea atmosferá íncá foarte instabilá pentru nobilime, $i in care se urmárea, mai intii, „lini$tirea spiritelor“8. In vederea luárii de másuri ulterioare, trimisii il roagá pe comitele suprem de Alba-de-Jos sá-l invoiascá intr-acolo, pina la о eventualá deplasare a lui Jankovich la Alba- Iulia, pe vicecomitele Szentpáli9, spre a discuta, in persoaná, proiectatul memoriu, cu membrii conducerii comitatense de la Déva. Cá Jankovich dorea sä ob^iná deslu$iri amánun^ite asupra evenimentelor petrecute in fiecare comitat in parte, о subliniazá $i men^iunea din scrisoarea ín discufie, conform cáreia trimi$ilor li s-au inmínat tabelele dupá care vor trebui sä se orienteze in íntoemirea situa^iilor despre detinuti. Tűri $i Kozma il in?tiinteazá pe comitele suprem $i despre faptul cá íi trimit inapoi ciorna lucrärii cu care, de fapt, veniserá la Déva. De buná seamá cá aceasta va fi fost ciorna pétidéi nobilimii din Alba, inaintatá 3 Asesor la Tabla regeascá (cí. Calendarium titulare et historicum Magni Principatus Transylvaniae... pentru anui 1780, Sibiu, 1780, p. 10); mai tirziu, consilier la Tabla regeascá de apel (cf. Schematismus dicasteriorum et officialium M. P. Transsylvaniac pro Anno 1789, Sibiu, 1789, p. 107). 4 Nu figureazä in listele de demnitari ai vremii. Este posibil sä fie vorba despre cel menfionat in anui 1790 ca deputat de Timava; cf. Nagy Iván, Magyarország családjai..., VI, Pest, 1860, p. 429. 5 Refugiat dupá 5 noiembrie 1784 la Aiud. apói la Sibiu (cf. N. Densu$ianu, Revolufiunea lui Horia in Transilvania r,i Ungaria 1784—1785, Bueure$ti, 1884, p. 210); la data aceasta el se va fi aflat din nou la Aiud. 0 Desigur, al comitatului Hunedoarei. 7 Este vorba, probabil, de aceea Species facti De Lanienis per Gentem Valachorum in J. Comitatu Hunyad cum Záránd unito..., intoemitá de reprezentanfii nobi'ilor din comitatui Hunedoara la cererea din 17 decembrie a contelui Jankovich, pusá la dispozipa comitatului in 8 ianuarie 1785 §i pe baza cáreia comitatui i$i concepe raport.ul, inaintat comisarului regese abia ín 15 ianuarie a aceluia$i an; cf. D. Prodan, op. cit.. pp. 311—312. Publicata, cu traducere romäneascä, de Al. Papiu-Ilarian, Tesaur de monumente istorice pentru Románia, III, Bucure?ti, 1864, pp. 378—403. * D. Prodan, op. cit., p. 324; Szilágyi Ferencz, A Hóra-világ Erdélyben, Pest, 1871, p. 163. 9 Szentpáli Elek, consilier regese $i vice-comite de Alba-de-Jos (cf. D. Prodan, op. cit., pp. 262—263. nóta 3); in 1794 asesor la Tabla regeascá (cf. Nagy Iván, op. cit., X, Pest, 183, p. 661).
