Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
100 SEBESTYÉN MIHÁLY ff Intr-adevär, Alexandru stabilere contacte prin mijlocirea polonezilor cu Veneria ?i cu Franca45, dar inain te ca aceste tatonäri sä se materializeze, domnia lui Alexandru $i cu ea influenza polonezä asupra Moldovei se sfir?e$te. Dupä cit se pare Alexandru insä nu s-а gräbit cu obftnerea recunoa?terii sale de cätre Poarta Sublimä. El dorea sä nimiceascä pe Tornya — a?a cum va face la Tecuci — crezind cä prin acest pas, aplaneazä intervenia armatä a vizirului Ibrahim in Moldova. Bethlen nu se rezumä unilateral numai la legäturile sale cu Moldova. El intrefine contacte diplomatice $i cu "fara Romäneascä. Radu Mihnea impärtä?ea ideile lui Bethlen privind suzeranitatea otomanä la nord de Dunäre. In ianuarie 1616, färä sä ?tie incä de victoria lui Movilä de la Tecuci, trimite о solie in persoana lui Komis János, la ßtefan Tomsa, la Mihnea ?i la Ibrahim-pasa care se afla atunci la Curtea Domneascä, pentru a conduce operafiile militare ca serdar46. Poarta insä nu-1 dorea pe tinärul domn moldovean, fiindcä acesta se baza exclusiv pe polonezi $i pe boieri. In acela?i timp existenfa in fruntea (ärii a unui grup de boieri devotari puterii otomane este о formula mult mai fericitä din punct de vedere al platei tributului47. Reusitele lui Alexandru asupra rivalului säu determinä sultanul sä-1 schimbe pe Ibrahimpa$a cu Skender-pa§a, un comandant de osti foarte priceput ?i cu merite militare (februarie 1616). Armata prezentatä de noul comandant numärä mai mult de 100 de mii de turci ?i tätari. Skender imediat dupä numirea sa se ginde?te la Bethlen poruncindu-i sä vinä cu trupele sale impotriva Moldovei48. Primul pas al lui Bethlen in aceastä situate este in?tiinfarea prietenilor si adversari lor säi. Astfel in scrisoarea sa din 4 februarie din Tirgu Mure?, ca fapt divers la un larg raport despre miscärile lui Homonnai, aminte$te ?i de faptul cä turcii nu-1 mai vor pe Alexandru al Moldovei, cä a avut loc lupta de la Tecuci ?i cä prezen(a Transilvaniei este obligatorie aläturi de turci in Moldova49. De fapt, aceasta este partea cea mai importantä a scrisorii, motivul conceperii sale, cä de dusmänia lui Homonnai ?tia foarte bine ?i impäratul Matthias (destinatarul scrisorii), fiind acéla ce stä in spatele acestui pretendent. Bethlen dore?te sä sondeze atitudinea vecinilor säi in cazul participärii ardelene impotriva Moldovei, care ar implica Transilvania in räzboiul moldo-polono-turc. In aceeasi ordine de idei meritä sä amintim cä Bethlen nu intirzie sä trimeatä о scrisoare de atent/ionare §i regelui Poloniei50. Din Fägära? expediazä о lungä relatam lui Thurzó György (la 15 martié) pentru a vedea si opinia síárilor ?i ordinelor din Ungaria de Nord, care fäceau joc dublu sau pendulau 45 Xenopol, A. D., Istoria Romanilor din Dacia Traianä. Lupta contra elemen— tului prec, Bucuresti, [19281, VI, p. 67. 4в Hurmuzaki. pp. 865—866. 47 1st. Rom. III., 130. 48 Bethlen Gábor és a Porta, TT, 1881, pp. 602—603. 4» EOE VII DD. 307—311. so Bethlen Gábor fejedelem, p. 52.
