Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
RELATU INTRE TRANSILVANIA §1 MOLDOVA 101 íntre ímpárat §i Bethlen. El arata cá Alexandru a trimis in sfir$it о solie ín martié la Poartä, care a trecut prin Transilvania, päräsind (ara inspre Timisoara, neavind alt drum din cauza domnului muntean. Principele a asteptat ca tinärul domn din Moldova sä-i expedieze ?i solii lui principali, intrucit eforturile lui Balassi Ferenc erau atit de fructuoase, incit Poarta era gata sä dea insemnele puterii lui Alexandru, numai cä amintitii soli principali nu au apárut la Constantinopol. Turcii ínsá nu mai doresc reintronarea lui Tomja, ci vor un alt domnitor mai energic $i mai talentat. Skender tocmai in vederea rezolvärii acestor probleme a pomit din capitala imperiului51. Balassi väzind pregätirile putemice ale Portii, serié speriat lui Péchy: „impäratul (sultanul n.n.) nu se teme de nimeni; din tot sufletul vä rog, domnule, sä cäuta(i prin toate mijloacele sä ob(ine(i amabilitatea Por(ii“ (din 21 februarie)52. Este timpul cind turcii intäresc cu agresivitate preten(iile lor asupra Lipovei. Situatia devine foarte incordatä §i in Moldova. Vestea pregätirilor t urces ti creazä panicä. Regele polonez revocä majoritatea mercenarilor aflafi in slujba lui Alexandru Movilä cu amenin(area cä nu vor mai fi inrolaji in armata polonezä dacä nu se intőre in (arä53. Natural, adeväratul motiv este teama de puhoiul turcesc. Rämin in (arä doar mercenarii celor doi conducätori de o$ti poloneze. Bethlen $tie, incä din martié, cä in locul lui Tornya noul domnitor desemnat de turci este Radu Mihnea54, actualul domn muntean. Radu prime$te strämutarea lui, pe care nu о poate refuza färä pericolul pierderii chiar al propriului scaun55. Prin acest pas turcii au märit disensiunile atit intre Alexandru $i Mihnea, cit $i intre acesta din urmä $i Tormsa. Inn martié—iunie are loc interludiul de la Lipova. ln mai 1616 Skender-pa$a porne$te din Bosnia spre Nord. Aceastä demonstrate de for(ä il determinä pe Bethlen sä urgenteze cedarea cetätii Lipovei56. La 5 mai 1616 principele ordonä mobilizarea tuturor for(elor, chemindu-le in tabära de la Some^eni (de lingä Cluj). Ca aceastä chemare sub arme sä .aibä randamentul scontat ?i rapiditatea necesarä, Bethlen räspinde$te voit zvonul cä o$tirile otomane vor trece spre Moldova prin Transilvania. Fiecare nobil trebuie sä se prezinte cu un cäläre(, cu un pedestra? $i cu ün pu^ca?57. Temerile lui Bethlen sínt reale. Thurzó, räspunzind la scrisoarea lui Bethlen din 15 martié, de fapt dä glas opiniei publice: „Este un lucru cert, dacä turcii vor porni in numär atit de mare spre Polonia, aceasta va fi sim(itä $i de Transilvania; ne e teamä ca din aceasta sä nu provinä su-Ibidem. Bethlen Gábor és a Porta, TT, 1881, p. 604. Costin, Miron, op. cit., p. 98 $i Bethlen Gábor kiadatlan, p. 48. w Bethlen Gábor kiadatlan, p. 48. Xenopol, op. cit., p. 68. so EOE VII, p. 333 О parte din trupele lui Skender-pa$a s-au adunat lingä Or$ova. Idem, pp. 330—331. '9
