Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)

Studii şi materiale - I. Arheologies

98 ANDREI ZRÍNYI 8 intre Domitianus — Antoninus Pius43. Intensa circulate monetarä vor­­be$te despre о activitate de schimb de märfuri. E) ARTA Unele piese de sculptura cvasi-monumentalä de la Criste$ti sint provenite din import (capul zei(ei Juno). Altele sint insä de facturä localä. Printre produsele locale le putem aminti monumentele funerare: frag­mente de aedicule funerare, sau stele funerare fragmentate. Pe unele putem distinge о vestimentatie caracteristicä pentru eravisci, (pl. XIVIII/2) observindu-se $i unele fibule mari, in forrná de ploscä. Pe un fragment de aedicula apare, ín al doilea registru, Lupa Capitolina cu Romulus §i Re­mus, iar in al treilea registru, trei figuri umane intr-o vestimentatie ca­racteristicä pentru eravisci. Combinafia dintre Lupoaica $i figurile imbräcate intr-un port „pan­­nono-celtic“44 45 dovede$te cä acesti coloni eravisci, in momentul colonizärii lor la Criste$ti, au fost deja puternic romanizati. О altä piesä interesantä a fost descoperitä in apropierea clädirii cu absidä. Este vorba de statuia unui geniu al abundenfei, lucratä din mar­­murä albä (pl. L). Pe cap poartä un modius, iar párul lui este coafat ín volute; totul trädeazä о manierä orientalä. Cele mai apropiate analogii pentru piesa noasträ le gäsim la Saalburg, respectiv la Philippeville4,\ Dacä ne gindim la prezenfa la Criste?ti a unor militari recrutati in zona Bosforului Cimmerian, la care s-а incetätenit si cultui oriental al lui Mitra46, putem explica fenomenul interpretärii orientale prin sincretis­­mul religiös manifestat in Dacia. Aceastä manierä orientalä si stingäciile realizärii piesei ne indeamnä sä ne inclinäm spre supozi(ia cä, piesa ar fi fost fäcutä „la comandä“ chiar la Cristesti sau, cel putin, pe teritoriul Daciei. „Arta minorä“ este prezentä $i ea in asezarea de la Cristesti. Iscusifii olari au executat din lut ars о gamä intreagä de figurine (Hygiaeia, Juno s.a.) destinate altarelor din locuintele mai modeste, sau tipare pentru ofrande (Sarapis)47 (pl. XLIX/3). ★ Examinind, in totalitatea lui, materialul provenit de la Cristesti, se desprind anumite concluzii. 43 Dumitru Protase, Andrei Zrínyi, О ри?сиЩа cu denari romani imperiali de la Criste?tii de Mure?, in ActaMN, IV, 1967, pp. 461—467. 44 I. Paulovics, op. cit.f p. 88. 45 Salomon Reinach, Repertoire de la statuaire grecque et romain, Paris, 1906—1910, III, pl. 14/9 ?i 14/6. 46 Andrei Zrínyi, Materiale in legátura cu cultul lui Mitra in Muzeul din Tirgu Mures, in SM, II, 1967, pp. 63—77. 47 Alexandru Popa, Douä tipare de lut dedicate lui Serapis si Ceres, An StCom, 12, 1965, pp. 231—233.

Next

/
Oldalképek
Tartalom